Zeci de tigani instariti din Timisoara si-au tras "vile" pana si in cimitir, pentru a nu trece neobservati nici dupa ce mor. In cimitirul din Calea Buziasului exista mai multe capele tiganesti care nu respecta nici macar legea bunului-simt. Oamenii simpli raman muti de uimire la vederea impozantelor cavouri. In plus, cavourile de lux au probleme cu legalitatea, insa reprezentantii directiei de urbanism, cat si cei de la disciplina in contructii ezita sa emita autorizatii de demolare, pe motiv ca regulamentul privind cavourile nu este unul clar.
Pentru o viata de apoi cat mai confortabila, romii din Timisoara isi construiesc cavouri uriase inca din timpul vietii. Acestea depasesc gardul cimitirului si pot fi admirate de la distanta. Neobisnuitele locuri de veci depasesc cu mult limita legala de inaltime, care este de 180 de centimetri. Romii au primit autorizatie pentru a-si mari locurile de veci. Astfel ca simplele morminte au devenit peste noapte adevarate "vile" de zeci de metri patrati. Impozantele constructii sunt dotate cu geamuri termopan, usi blindate, turnulete si chiar terase. Unele au pana si covoare la intrare. Cei care se ocupa de administratia cimitirului cu pricina spun ca au mainile legate. Asta pentru ca tiganii le flutura sub nas aprobari obtinute de la Primarie. Doar ca acestea se refera la constructii care sa nu depaseasca inaltimea legala, adica 180 de centimetri, nicidecum la adevarate vile care ajung chiar la
15 metri. De altfel, piesa "de rezistenta" este un cavou pe care romii
l-au cumparat de la o familie catolica, impresionati de frumusetea constructiei. In stil tipic tiganesc, acestia au mai ridicat constructia cu un turn, ea ajungand astfel la nu mai puttin de 15 metri. Timp de mai multi ani, mai-marii municipalitatii au inchis ochii la faradelegile persoanelor de etnie roma, iar acum situatia este destul de grava, pentru ca "vilele" tiganilor apar ca ciupercile dupa ploaie.
La Timisoara, romii au inceput sa cumpere locuri de veci in cimitire, cum e cel din Calea Buziasului, in urma cu cinci-sase ani. Asa au aparut pagode stil "Strehaia", pavate cu marmura sau granit, cu usi sculptate din lemn masiv si acoperisuri din cupru, cu turnulete si creneluri. Cavourile au unul sau doua etaje si turnulete metalice pe acoperis. Pe fatada citesti numele unor familii celebre de romi din oras: Covaci, Mihai sau Carpaci. Ca in cazul caselor cu turnulete, si in cimitir a pornit intrecerea intre clanuri, bogatia fiind proportionala cu inaltimea cavoului, materialele folosite – marmura sau granit – si numarul scenelor bibilice din ghips sau lemn sculptat. "Un astfel de cavou costa enorm. Unii au amenajat parterul ca intr-un mic templu, cu poze sau sculpturi ale membrilor familiei, iar mormintele sunt in «demisol». Folosesc materiale scumpe: granit, marmura, lemn sculptat de stejar sau chiar de cires. Astfel de cavouri au costat 100.000-150.000 de euro. Cel mai scump, nu spun numele familiei, dar se vede cu ochiul liber, a costat cam 300.000 de euro", a declarat V.M., unul dintre sefii echipelor care construiesc pagodele funerare.
Primaria nu poate stopa acest gen de kitsch. Inaltimea si detaliile de constructie se fac la mica intelegere intre romi si patronii firmelor care au in administrare cimitirele. "Tot ceea ce tine de cimitire este edificat de firmele ce administreaza aceste locuri. Ele nu intra sub incidenta Planului Urbanistic General al orasului. Daca apar anomalii de genul cladiri foarte inalte sau iesite din comun, va trebui facuta o reglementare printr-un nou PUG. Actualul PUG al Timisoarei nu face referiri directe la constructiile din cimitire. Legislatia nu le includea cand noi am realizat regulamentele actuale", a declarat fostul arhitect-sef al Timisoarei, Sorin Ciurariu.