După splendidul succes repurtat la Jocurile Olimpice de la Seul, în
1988, unde a cucerit o medalie de aur şi una de argint, atleta Paula
Ivan devenise o vedetă de talie internaţională.
Victoria ei la 1.500 de metri, cu mai bine de şase secunde avans faţă de următoarea clasată, cea mai mare diferenţă consemnată vreodată într-o finală olimpică pe această distanţă, îi impresionase pe specialişti, astfel că organizatorii de reuniuni atletice se băteau ca să o aibă pe afiş. Tocmai de aceea, la începutul lui 1989, Paula Ivan a fost invitată să participe la o serie de concursuri în Canada şi SUA, din cadrul tradiţionalului circuit nord-american de sală. Alături de ea, au mai traversat Oceanul alte trei sportive celebre, Doina Melinte, Maricica Puică şi Alina Astafei, care au fost însoţite de antrenorul Ion Puică.
Pe întreaga perioadă a şederii în America, Paula Ivan a fost tratată cu respectul cuvenit unei mari campioane şi chiar a primit propuneri de a-şi continua cariera acolo. "Am discutat cu oficialităţile americane şi canadiene. Mi-au promis condiţii dintre cele mai bune, financiare şi de pregătire, numai ca să rămân şi să concurez pentru ei, dar i-am refuzat. Aşa am gândit atunci. Acum, când văd cum sunt trataţi sportivii în România, sunt momente când îmi pare rău că nu am dat curs acelor oferte. Dacă s-ar da timpul înapoi, nu ştiu ce aş face", spune cu o undă de amărăciune Paula Ivan, care astăzi este lector la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii "Spiru Haret". În cadrul circuitului nord-american, atletele noastre au participat la cinci concursuri, Paula Ivan terminând de fiecare dată învingătoare. Debutul l-a făcut la Ottawa, unde a câştigat clar cursa de 1.500 de metri. "Atleta Paula Ivan, victorioasă la Ottawa, cu un nou record mondial (piste sub 120 m)", s-a grăbit să titreze la vremea respectivă ziarul Sportul, care a menţionat că vechiul record aparţinuse Doinei Melinte. În realitate, informaţia era eronată, pentru că, fiind vorba despre o pistă mai scurtă decât admitea regulamentul, performanţa nu putea fi omologată.
"Nu ştiu ce a scris presa din ţară, dar nu a fost nici un record mondial. Ar fi fost bine să fie, pentru că un astfel de record se premia cu 100.000 de dolari", a ţinut să lămurească lucrurile Paula Ivan. Pentru campioana olimpică au urmat alte patru victorii, toate pe distanţa de o milă, obţinute la Johnson City, New York, Washington şi East Rutherford.
La New York, în celebra arenă Madison Square Garden, românca a alergat alături de o mare vedetă a gazdelor, Mary Decker, dublă campioană mondială în 1983, pe care a învins-o la fotografie. Participarea la seria de concursuri de peste Ocean i-a adus Paulei Ivan bani frumoşi, dar, din cauza condiţiilor de atunci, nu a putut să se întoarcă cu ei în ţară. "Dacă aş fi avut un impresar, aş fi putut câştiga chiar mai bine. Primele de start difereau de la un concurs la altul. Porneau de la 500 de dolari, dar puteau ajunge şi la câteva mii. La acestea se adăugau premiile pentru victorii. Cum în România nu aveam voie să deţinem valută, toţi banii trebuia să îi cheltuim în străinătate. Dacă aş fi fost prinsă cu dolari, riscam să nu mi se mai dea voie să merg la concursuri în străinătate", îşi aminteşte Paula Ivan. Concursurile din SUA şi Canada i-au priit campioanei olimpice de la Seul, dar şi Doinei Melinte, Alinei Astafei şi Maricicăi Puică. Toate aveau să urce pe podiumul de premiere la Campionatele Europene în sală de la Haga, desfăşurate în luna februarie, unde Paula Ivan şi-a trecut în palmares o nouă medalie de aur.
Citește pe Antena3.ro