Ceauşescu îi sfida pe sovietici cu avioanele sale americane

La 24 mai 1989, generalul-colonel Vasile Milea i-a trimis lui Nicolae Ceauşescu un raport referitor la "executarea reparaţiei medii - controlul D/2 - prevăzută în normele tehnice de exploatare la avionul Boeing 707 YR-ABB din înzestrarea Flotilei 50 Aviaţie Transport". Cu acel prilej, mi­nis­trul Apărării Na­ţio­nale a propus "tri­­miterea în RF Germania a avionului şi a unui număr de 14 specialişti strict necesari transportului, parti­ci­pă­rii la reparaţii şi recepţia aeronavei, în perioada 18 iunie - 8 iulie 1989".

De asemenea, generalul Vasile Milea a solicitat aprobarea lui Nicolae Ceauşescu pentru ca generalul-ma­ior Rus Iosif, comandantul Avia­ţiei Militare, să se deplaseze în Re­pu­blica Federală Germania, în perioada 2-8 iulie 1989, pentru a conduce activităţile de recepţie a avionului menţionat, după efectuarea re­pa­raţiilor planificate.

În scopul asigurării deplasărilor oficiale în străinătate ale lui Nicolae Ceauşescu, ministrul Apărării Na­ţio­nale a propus utilizarea unui alt avion Boeing-707 3K1 C (înmatriculat YR-ABD). Acesta era amenajat special pentru şeful statului român şi a efectuat, la 19 martie 1979, primul său zbor. La sfârşitul aceleiaşi luni, avionul respectiv a fost livrat Flotilei 50 Aviaţie Transport, fiind păstrat ca rezervă a aparatului principal de transport a preşedintelui României. La 27 februarie 1990, avionul ame­ri­can livrat în anul 1979 a fost pre­luat de compania "Tarom". După câteva luni, acesta a revenit la "Romavia" şi la 10 ianuarie 1991 a suferit un accident în timpul unui zbor de an­tre­nament. Piloţii români au evaluat greşit condiţiile de aterizare de pe Aeroportul Otopeni şi au lovit pista cu motoarele nr 1 şi 2, apoi au deteriorat aripa avionului şi s-a de­clan­şat un incendiu la bord. Aparatul a revenit în cele din urmă la sol, fără probleme, şi a fost reparat.

Iniţial, la începutul anilor '70, Ni­co­lae Ceauşescu a analizat posibilita­tea achiziţionării unor aparate de transport lung-curier pentru Compania TAROM. Discuţiile pe margi­nea raportului întocmit de sp­e­cia­liş­tii români au avut loc la 29 martie 1971, în cadrul unei şedinţe a Comite­tu­lui Executiv al CC al PCR. Cu acel pri­lej, s-a aprobat "începerea tratati­velor pentru achiziţionarea din URSS a 3 avioane de lung curier Il-62, pe baza propunerilor din nota co­mu­nă, cu indicaţia de a se continua tra­ta­tivele cu firmele Boeing şi McDonnell Douglas din SUA, în vederea con­tractării unor avioane - Boeing 707-320 C, Boeing 707-320 B sau McDonnell Douglas DC-8-63 -, dacă se obţin condiţii de plată avantajoase".

Nicolae Ceauşescu a susţinut fără echivoc ideea achiziţionării celor trei avioane Il-62, deşi serviciile de întreţinere pentru aparatele ame­ricane erau mult mai răspândite decât cele pentru avioanele sovie­ti­ce. Acest lucru a fost recunoscut atât de liderul PCR, cât şi de Emil Bod­năraş, care mult timp a fost consi­derat "omul sovieticilor". Totodată, Nicolae Ceauşescu a declarat: "Dacă vom reuşi să tratăm cu americanii şi dacă o să găsim soluţii avantajoase, să luăm şi 2-3 din acelea, pentru că în exploatare merg două tipuri de avioane; aşa este în toată lumea".

După un an şi jumătate de la adoptarea hotărârii respective, so­vie­ticii au anunţat că încetau fa­bri­caţia aparatului Il-62 pentru a oferi spre vânzare o variantă îm­bu­nă­tăţită a acestuia (Il-62 M). Această schimbare a determinat autorităţile române să ia în considerare varianta anulării contractului încheiat cu uzina din URSS. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de membrii Prezidiului Permanent al CC al PCR în şedinţa din 9 octombrie 1972. Concomitent, s-a decis re­chemarea în ţară a echipajelor Ro­mâniei care învăţau în URSS despre modul cum se pilota aparatul Il-62 şi s-a hotărât achiziţionarea din SUA a trei avioane Boeing 707-320 C.

După noi discuţii, purtate la sfârşitul anului 1972 şi începutul anului 1973 cu reprezentanţii uzinei sovietice de avioane, precum şi cu cei ai firmei americane, autorităţile române au acceptat să primească cele trei aparate Il-62 comandate în primăvara anului 1971. Concomitent, a fost încheiat un contract pentru cumpărarea a trei Boeing-uri 707 pentru Compania TAROM.

Primele două Il-uri 62 au fost li­vra­te în anul 1973 (YR-IRA şi YR-IRB), iar cel de-al treilea în aprilie 1975 (YR-IRC). Totodată, au fost întreprin­se demersuri în Statele Unite ale Americii pentru livrarea în cursul anului 1974 a unui aparat Boeing 707-321 C (înmatriculat YR-ABB), ame­­najat special pentru şeful statului român. Avionul respectiv este uti­li­zat şi în prezent pentru scopul în care a fost achiziţionat, fiind unul dintre aparatele Companiei ROMAVIA.

În plan propagandistic, decizia de a achiziţiona şi folosi un avion ame­rican pentru deplasările pre­şe­din­telui României a reprezentat o sfidare la adresa Uniunii Sovietice, în condiţiile în care toţi ceilalţi şefi de state din cadrul Organizaţiei Trata­tului de la Varşovia utilizau doar avioane construite în URSS în cursul vizitelor pe care le efectuau în străinătate.