Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Leonardo Coen scria în La Repubblica de la 23 noiembrie 1989 despre paradoxul unei ţări în care, deşi aproape toţi locuitorii erau membri de partid, puterea era deţinută de doar două familii: Ceauşescu şi Petrescu.
"Sofica Pacia este o doamnă frumoasă, cu părul grizonat sub un batic alb: vine din satul Micăsasa, cu 870 de locuitori de naţionalitate română, înconjurat de lanuri de porumb, grâu şi in, îmbrăcată într-un elegant costum naţional din regiunea Sibiului, unul din cele 40 de judeţe ale României. Judeţ care îl are în fruntea sa pe fiul conducătorului, Nicu Ceauşescu. Doamna, membră cooperatoare, îşi reprezintă consătenii la congres şi este bucuroasă să schimbe câteva vorbe cu noi. Spune cu cochetărie că are 44 de ani, dar are doi fii şi este deja bunică. Are o vacă, trei porci şi şase oi, care sunt, bineînţeles, la dispoziţia cooperativei sale.
"Una peste alta, noi o ducem bine. Nu avem probleme de aprovizionare. Sunt o ţărancă, nu am multe clase, dar am fost aleasă să îmi reprezint tovarăşii aici, la Bucureşti. Singura noastră grijă este recolta, pentru că pământul nostru este poluat de deşeuri care vin de la Copşa Mică, un oraş vecin cu o industrie chimică foarte dezvoltată. Au avut loc câteva discuţii cu directorii acestei fabrici. Am reuşit să obţinem plata de daune interese şi să instalăm filtre care să ne protejeze mediul." Doamna Pacia este unul din cei 615.000 de membri ai Partidului care au luat cuvântul în adunările generale ale organizaţiilor de bază în pregătirea acestui congres. Din aceste şedinţe de lucru au reieşit 462.160 de propuneri pentru elaborarea documentelor finale ale congresului. Şi acum ei se află la Sala Palatului din Bucureşti, printre cei 3.300 de delegaţi, uniţi cu toţii în jurul tezelor şi directivelor expuse de Nicolae Ceauşescu.
Dezbaterile acestor zile sunt în realitate un imn de slavă pentru conducătorul partidului, care ascultă intervenţiile tovarăşilor cu atenţie, dând din cap în semn de aprobare, printre aplauze şi ovaţii, pe care le întrerupe tot el cu un semn de mână hotărât. Nimic nu s-a schimbat de la aplauzele prelungite de luni, când Ceauşescu şi-a făcut intrarea sub lumina reflectoarelor şi şi-a prezentat raportul de 142 de pagini, document la care au făcut referire toţi ceilalţi oratori, fără excepţie, inclusiv soţia sa, Elena (care a vorbit marţi).
Ca un element de surpriză a fost acordul organizatorilor de a ne permite accesul în Sala Palatului în timpul dezbaterilor. Şi, mai mult, posibilitatea de a intervieva delegaţii. Alternativa era o vizită organizată într-o cooperativă agricolă model de la marginea Bucureştiului, care includea un prânz udat cu Pepsi-Cola îmbuteliată acolo.
A fost mult mai instructiv să ascultăm schimbul de replici dintre ministrul Educaţiei, Iuliu Furo, şi o jurnalistă americană în legătură cu libertatea şi frica: libertatea de a putea merge pe stradă şi de a opri şi întreba oamenii obişnuiţi care este părerea lor despre Congres şi despre politica conducătorilor ţării; frica trecătorilor. "Eu sunt de-legat şi candidat, nu îmi e frică de voi şi de în-trebările voastre: vă rog doar să scrieţi adevărul, să descrieţi doar ceea ce vedeţi, ce auziţi, nu alte lucruri... inexistenţa unei opoziţii în sistemul socialist nu ne arată că sistemul ar fi mai puţin sănătos."
ÎN ROMÂNIA, TOŢI SUNT MEMBRI DE PARTID
Altfel spus: toată România aprobă modul nostru de acţiune. Dar cum să interpretăm lipsa de entuziasm a audienţei atunci când i-a venit rândul la cuvânt fiului conducătorului, în calitatea sa de prim-secretar al judeţului Sibiu? Nicu Ceauşescu s-a prezentat îmbrăcat impecabil cu un elegant costum gri, a pierdut câteva minute ridicând în slăvi clarviziunea secretarului general, lăudând activitatea lui Nicolae Ceauşescu, care a deschis un drum luminos în istoria ţării, nu a uitat să aducă un omagiu activităţii ştiinţifice a tovarăşei Elena Ceauşescu. Tata şi mama, dar fără a fi numiţi astfel. Tatăl şi-a păstrat atitudinea de părinte inflexibil, în schimb mama Elena şi-a concentrat toată atenţia, aplecată în faţă deasupra mesei prezidiului în timp ce fiul cu o voce plăcută citea despre succesele din domeniul agricol (am avut cea mai bună recoltă din toate timpurile) şi economic ale ultimului plan cincinal.
Dar puţine aplauze, nouă minute de discurs fără nici o întrerupere, mai puţin ovaţiile de la început, când a fost vorba despre magistralul raport prezentat congresului de tatăl său... Şi bineînţeles, ovaţiile adresate tot tatălui său, la sfârşitul discursului. Fiul şi fraţii. Într-adevăr, sunt mulţi Ceauşeşti candidaţi pentru organismele centrale ale PCR, aşa cum nu lipsesc nici câţiva membrii ai familiei Petrescu, familia soţiei conducătorului, printre care şi primarul Bucureştiului, Barbu Petrescu. În afară de Nicu, a fost prezent în premieră fratele său mai mare, Valentin, preşedintele echipei de fotbal Steaua. Au candidat din nou fraţii lui Nicolae Ceauşescu, Ilie şi Ion, deja membrii în organismele centrale ale partidului. Generalul-locotenent Ilie este profesor la Academia Militară din Bucureşti şi este istoricul comunismului din România.
Un partid care îşi reafirmă cu orice ocazie originalitatea şi independenţa în contextul socialismului internaţional: acesta este motivul izolării actuale a României, potrivit ministrului adjunct de Externe, Constantin Oancea, şi a directorilor din minister Constantin Ene, Dumitru Anoiu, Lucian Petrescu. În consecinţă, măsuri de precauţie: cum ar fi sechestrarea documentelor unor jurnalişti străini, pentru că ar fi fost vorba despre articole "care ne denigrează ţara". Despre faptul că este foarte dificil pentru cetăţenii români să călătorească în afara ţării: "Este adevărat, ieşirile peste hotare sunt limitate. Dar facem asta din motive economice: altfel, am avea mulţi cetăţeni români călătorind prin Europa şi cheltuindu-şi banii acolo, după cum ştiţi, călătoriile costă bani...".
Citește pe Antena3.ro
