x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu, Petrescu: două familii la putere

0
23 Noi 2009 - 00:00
Ceauşescu, Petrescu: două familii la putere /Agerpres


Leonardo Coen scria în La Repubblica de la 23 noiembrie 1989 despre paradoxul unei ţări în care, deşi aproape toţi locuitorii erau membri de partid, puterea era deţinută de doar două familii: Ceauşescu şi Petrescu.

"Sofica Pacia este o doamnă frumoasă, cu părul grizonat sub un batic alb: vine din satul Micăsasa, cu 870 de locuitori de naţionalitate română, înconjurat de lanuri de porumb, grâu şi in, îmbrăcată într-un elegant costum naţional din regiunea Sibiului, unul din cele 40 de judeţe ale României. Judeţ care îl are în fruntea sa pe fiul conducătorului, Nicu Ceauşescu. Doamna, membră coo­pe­ratoare, îşi reprezintă consătenii la congres şi este bucuroasă să schimbe câteva vorbe cu noi. Spune cu co­chetărie că are 44 de ani, dar are doi fii şi este deja bunică. Are o vacă, trei porci şi şase oi, care sunt, bineînţeles, la dispoziţia cooperativei sale.

"Una peste alta, noi o ducem bine. Nu avem probleme de aprovizionare. Sunt o ţărancă, nu am multe clase, dar am fost aleasă să îmi reprezint tovarăşii aici, la Bucureşti. Singura noastră grijă este recolta, pentru că pământul nostru este poluat de deşeuri care vin de la Copşa Mică, un oraş vecin cu o industrie chimică foarte dezvoltată. Au avut loc câteva discuţii cu directorii acestei fabrici. Am reuşit să obţinem plata de daune interese şi să instalăm filtre care să ne protejeze mediul." Doamna Pacia este unul din cei 615.000 de membri ai Partidului care au luat cuvântul în adunările generale ale organizaţiilor de bază în pregătirea acestui congres. Din aceste şedinţe de lucru au reieşit 462.160 de propuneri pentru elaborarea do­cumentelor finale ale congresului. Şi acum ei se află la Sala Palatului din Bucureşti, printre cei 3.300 de delegaţi, uniţi cu toţii în jurul tezelor şi directivelor expuse de Nicolae Ceau­şescu.

Dezbaterile acestor zile sunt în rea­litate un imn de slavă pentru condu­cătorul partidului, care ascultă intervenţiile tovarăşilor cu  atenţie, dând din cap în semn de aprobare, printre aplauze şi ovaţii, pe care le întrerupe tot el cu un semn de mână hotărât. Nimic nu s-a schimbat de la aplauzele prelungite de luni, când Ceauşescu şi-a făcut intrarea sub lumina reflectoarelor şi şi-a prezentat raportul de 142 de pagini, document la care au făcut referire toţi ceilalţi oratori, fără excepţie, inclusiv soţia sa, Elena (care a vorbit marţi).

Ca un element de surpriză a fost acordul organizatorilor de a ne permite accesul în Sala Palatului în timpul dezbaterilor. Şi, mai mult, posibilitatea de a intervieva de­legaţii. Alternativa era o vizită organizată într-o cooperativă agricolă model de la marginea Bucureştiului, care includea un prânz udat cu Pepsi-Cola îmbuteliată acolo.

A fost mult mai instructiv să ascultăm schimbul de replici dintre ministrul Edu­caţiei, Iuliu Furo, şi o jurnalistă americană în legătură cu libertatea şi frica: libertatea de a putea merge pe stradă şi de a opri şi întreba oamenii obişnuiţi care este părerea lor despre Congres şi despre politica con­du­cătorilor ţării; frica trecătorilor. "Eu sunt de-legat şi candidat, nu îmi e frică de voi şi de în-trebările voastre: vă rog doar să scrieţi adevărul, să descrieţi doar ceea ce vedeţi, ce auziţi, nu alte lucruri... inexistenţa unei opoziţii în sistemul socialist nu ne arată că sistemul ar fi mai puţin sănătos."


ÎN ROMÂNIA, TOŢI SUNT MEMBRI DE PARTID

Altfel spus: toată România aprobă modul nostru de acţiune. Dar cum să interpretăm lipsa de entuziasm a audienţei atunci când i-­a venit rândul la cuvânt fiului conducătorului, în calitatea sa de prim-secretar al judeţului Sibiu? Nicu Ceauşescu s-a prezentat îmbrăcat impecabil cu un elegant costum gri, a pierdut câteva minute ridicând în slăvi clarviziunea secretarului general, lăudând activitatea lui Nicolae Ceau­şescu, care a deschis un drum luminos în istoria ţării, nu a uitat să aducă un oma­giu activităţii ştiinţifice a tovarăşei Elena Ceauşescu. Tata şi mama, dar fără a fi numiţi astfel. Tatăl şi-a păstrat atitudinea de părinte inflexibil, în schimb mama Elena şi-a concentrat toată atenţia, aplecată în faţă deasupra mesei prezidiului în timp ce fiul cu o voce plăcută citea despre succesele din domeniul agricol (am avut cea mai bună recoltă din toate timpurile) şi economic ale ultimului plan cincinal.

Dar puţine aplauze, nouă minute de discurs fără nici o întrerupere, mai puţin ovaţiile de la început, când a fost vorba despre magistralul raport  prezentat congresului de tatăl său... Şi bineînţeles, ovaţiile adresate tot tatălui său, la sfâr­şitul discursului. Fiul şi fraţii. Într-adevăr, sunt mulţi Ceauşeşti candidaţi pentru organismele centrale ale PCR, aşa cum nu lipsesc nici câţiva membrii ai familiei Petrescu, familia soţiei conducătorului, printre care şi primarul Bucureştiului, Barbu Petrescu. În afară de Nicu, a fost prezent în premieră  fratele său mai mare, Valentin, preşedintele echipei de fotbal Steaua. Au candidat din nou fraţii lui Nicolae Ceauşescu, Ilie şi Ion, deja membrii în organismele centrale ale partidului. Ge­neralul-locotenent Ilie este profesor la Aca­demia Militară din Bu­cureşti şi este istoricul comunismului din România.

Un partid care îşi reafirmă cu orice ocazie originalitatea şi independenţa în contextul socialismului internaţional: acesta este mo­tivul izolării actuale a României, potrivit ministrului adjunct de Externe, Constantin Oancea, şi a directorilor din minister Cons­tantin Ene, Dumitru Anoiu, Lucian Petrescu. În consecinţă, măsuri de precauţie: cum ar fi sechestrarea documentelor unor jurnalişti străini, pentru că ar fi fost vorba despre articole "care ne denigrează ţara". Despre faptul că este foarte dificil pentru cetăţenii români să călătorească în afara ţării: "Este adevărat, ieşirile peste hotare sunt limitate. Dar facem asta din motive economice: altfel, am avea mulţi cetăţeni români călătorind prin Europa şi cheltuindu-şi banii acolo, după cum ştiţi, călătoriile costă bani...".
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de