Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În zilele de 7- 8 iulie 1989 a avut loc la Bucureşti Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. Participanţii la consfătuire au efectuat un schimb de păreri cu privire la evoluţia situaţiei internaţionale şi au examinat principalele direcţii de acţiune a statelor aliate în interesul întăririi păcii şi a stabilităţii în Europa, dezarmării, lărgirii colaborării şi dialogului internaţional.
S-a relevat că, datorită politicii active a ţărilor socialiste, a acţiunilor tuturor forţelor iubitoare de pace şi realiste, s-au realizat anumite revoluţii pozitive în probleme internaţionale, în readucerea încordării şi confruntării, creşterea încrederii, dezvoltarea dialogului politic, intensificarea contactelor dintre state la diferite niveluri. Au fost făcuţi primii paşi în domeniul dezarmării, s-a creat şi funcţionează în mod efectiv mecanismul de control. Este încurajator începutul negocierilor de la Viena.
Se lărgeşte colaborarea în domeniile economic, tehnico-ştiinţific şi în sfera drepturilor omului. S-au realizat progrese în reglementarea politică a conflictelor regionale. Creşterea disponibilităţii comunităţii internaţionale pentru conlucrarea în domeniul securităţii şi soluţionarea problemelor globale. În acelaşi timp, situaţia din lume continuă să se menţină complexă şi contradictorie, procesele favorabile nu au devenit încă ireversibile.
Nu au încetat acumularea de armamente şi monitorizarea acestora. Continuă experienţele nucleare, acţiunile de militarizare a Cosmosului. Este cu greu depăşită concepţia confruntării, apărută în anii „războiului rece" de sprijinire pe forţă. Un anacronism periculos, în contradicţie cu interesele securităţii generale, îl reprezintă strategia descurajării nucleare care a fost reafirmată la recenta sesiune a Consiliului NATO. Continuă practica amestecului în treburile interne ale altor state şi încercările de destabilizare a acestora, încălcarea drepturilor omului.
Participanţii la consfătuire au reafirmat ataşamentul statelor lor faţă de idealul eliberării omenirii de pericolul de război prin lichidarea armelor nucleare şi chimice, reducerea radicală a armamentului convenţional. Ei consideră dezarmarea drept problema cardinală a contemporaneităţii, factorul hotărâtor al întăririi păcii, securităţii şi încrederii, adâncirii, destinderii, dezvoltării unei largi colaborări internaţionale, soluţionării problemelor globale.
Statele participante la Tratatul de la Varşovia acordă o importanţă primordială dezvoltării procesului general-european în toate domeniile, trecerii la un nou nivel de securitate şi colaborare pe continent, înaintării pe calea edificării unei Europe unite, a păcii trainice şi cooperării, a unui cămin european, în diversitatea orânduirilor sociale şi de stat cu respectarea realităţilor teritorial-politice actuale, a inviolabilităţii frontierelor existente, suveranităţii şi dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî în mod liber soarta.
A fost exprimată hotărârea de a contribui activ la realizarea înţelegerilor la care s-a ajuns la Reuniunea de la Viena, în scopul întăririi păcii şi securităţii, al unei mai bune înţelegeri şi colaborări pe continent. Poziţiile statelor participante în problemele întăririi securităţii europene şi generale, ale dezvoltării procesului de dezarmare sunt prezente în documentul „Pentru o Europă stabilă şi în securitate, fără arme nucleare şi chimice, pentru reducerea substanţială a forţelor armate, armamentelor şi cheltuielilor militare", adoptat la consfătuire.
Participanţii la consfătuire s-au pronunţat pentru trecerea relaţiilor dintre Tratatul de la Varşovia şi Alianţa Nord-Atlantică pe o linie lipsită de confruntare, pentru dezvoltarea unui dialog constructiv între acestea în domeniile politic şi militar, pentru transformarea acestui dialog într-un factor al securităţii şi cooperării pe continent.
România liberă, 10 iulie 1989
