Aflată de patru ani în umbra Stelei, gruparea din Ştefan cel Mare nu a reuşit să îi ia faţa rivalei din Ghencea nici în sezonul 1988-1989. Chiar dacă a avut una dintre cele mai bune trupe din istorie, cei mai mulţi dintre jucătorii de atunci ai lui Mircea Lucescu luându-şi zborul, imediat după Revoluţie, către alte zări, Dinamo a terminat campionatul tot pe locul secund.
În aceste condiţii, doborârea recordului de eficacitate al formaţiei ITA, UTA de astăzi, şi câştigarea de Dorin Mateuţ a Ghetei de Aur, trofeu pe care revista France Football îl mai atribuie şi în prezent, an de an, celui mai prolific marcator de pe Bătrânul Continent, n-au mai reprezentat pentru "roş-albi" decât nişte palide consolări. Asta pentru că Dinamo eşuase şi în tentativa de a cuceri cel de-al doilea trofeu intern, Cupa României poposind tot în vitrina Stelei, după finala câştigată de "militari", la Braşov, cu 1-0.
"E de notat faptul că «Dinamo '89», aflată încă într-un moment de finisare a procesului de reconstrucţie, a demonstrat o sporire a acumulărilor calitative, reflectate în creşterea corespunzătoare a competitivităţii echipei pe plan intern şi internaţional urmare a unei munci riguros raportate la cotele impuse de marea performanţă. O muncă desfăşurată neobosit, cu pasiune şi cu înalt profesionalism de cei doi antrenori, Mircea Lucescu şi Florin Cheran, la care se adaugă contribuţia tuturor factorilor responsabili din cadrul clubului şi din afara lui", analiza ziarul Sportul prestaţia dinamoviştilor, fără să se abată însă câtuşi de puţin de la tiparul vremurilor.
Parcursului european foarte bun al elevilor lui Mircea Lucescu, aceştia părăsind Cupa Cupelor în sferturile de finală fără înfrângere, i s-au alocat spaţii la fel de ample:
"Primăvara europeană dinamovistă sugerează concret saltul de calitate al echipei. La Lahti, dar îndeosebi la Dundee şi la Cremona s-au dat examenele maturităţii internaţionale a întineritei formaţii din Şoseaua Ştefan cel Mare. A ieşit din cursa întrecerii Cupa Cupelor fără înfrângere, cu cele mai puţine goluri primite (cât de aproape a fost calificarea în semifinalele cupei continentale!), a primit elogii în presa unei ţări unde fotbalul a devenit o mare industrie (Gazetta dello Sport din Milano: «Dintre toate adversarele întâlnite de Sampdoria, Dinamo s-a arătat cea mai valoroasă competitoare»), toate acestea sunt dovezi concludente ale reintrării cu succes a echipei Dinamo în circuitul formaţiilor de talie internaţională".
Revenind la întrecerea internă, deşi a contat pe serviciile unor jucători consacraţi, precum Mateuţ, Vaişcovici, Cămătaru şi Vaişcovici, a unor tineri foarte talentaţi promovaţi din propria pepinieră, cazul lui Răducioiu, Lupu, Lupescu, Stelea şi al lui Sabău, şi al contingentului "Corvinul Hunedoara", reprezentat de Rednic, Andone şi de Klein, Dinamo, spre deosebire de Steaua, a făcut doi mari paşi greşiţi, care au cântărit decisiv în lupta pentru titlu.
Echipa lui Mircea Lucescu s-a împiedicat o dată pe teren propriu în faţa modestei SC Bacău, scor 0-0, dar cel mai dureros, în afara înfrângerii suferite în Ghencea, a fost eşecul înregistrat în etapa a 25-a a campionatului la Scorniceşti, 0-1 cu FC Olt. Cu aceste trei puncte, Dinamo ar fi terminat la egalitate de puncte cu Steaua, 65, şi ar fi devenit campioană, graţie golaverajului superior, acesta fiind primul criteriu de departajare la vremea respectivă.
"Dacă nu ar fi venit Revoluţia, care a dus la destrămarea echipei, Dinamo ar fi devenit una dintre cele mai mari echipe din Europa, ar fi putut foarte uşor să o concureze pe Steaua pe plan internaţional. Am fi avut două echipe de top şi sunt sigur că am fi câştigat şi noi un trofeu european", spunea Mircea Lucescu în vara lui '90, la scurt timp după Coppa del Mondo, Italia Novanta.
Ce a urmat? Andone a ajuns în Spania, la Elche, Rednic în Belgia, la Standard, Lupescu a devenit jucătorul lui Leverkusen, Sabău a semnat cu Feyenoord, Răducioiu cu Bari, Lupu cu Panathinaikos, Cămătaru cu Charleroi, Klein cu Uerdingen, Mateuţ cu Zaragoza. Iar Il Luce, dezamăgit, a părăsit şi el corabia cu destinaţia Pisa Calcio, Italia.
Linia de clasament
2. Dinamo 34 30 2 2 130-30 62p
● Puncte realizate pe teren propriu: 32 (a pierdut câte un punct la Steaua şi SC Bacău).
● Puncte obţinute în deplasare: 30 (câte 2 puncte la SC Bacău, FC Bihor, FC Argeş, Sportul Studenţesc, Univ. Craiova, Corvinul, FCM Braşov, FC Farul, Oţelul, ASA Târgu Mureş, Flacăra, "U" Cluj, Rapid, FC Inter şi Victoria).
● Golgeterii echipei: Mateuţ - 43 de goluri (1 din 11 metri), Vaişcovici - 21
(11 din 11 metri), Cămătaru - 15, Răducioiu - 12 (2 din 11 metri), Mihăescu - 9, Rednic - 7, Andone - 5, Lupu - 4 (1 din 11 metri), Lupescu, Sabău, Dochia - câte 3, Timiş - 2, Viscreanu, Varga, Orac - câte unul.
● Jucători folosiţi: 23; Mateuţ - 34 de meciuri, Rednic - 32, Mihăescu, Cămătaru, Lupescu - câte 30, Stelea, Răducioiu - câte 29, Lupu - 27, Varga - 26, Sabău, Vaişcovici - câte 24, Viscreanu - 19, Andone, Klein - câte 15, Sabou - 13, B. Bucur - 11, Ad. Matei - 10, Al. Nicolae - 9, Orac, Dochia - câte 8, Timiş - 7, D. Moraru - 6, Nicoară - 1.
● Media notelor echipei: 6,94
● Media notelor jucătorilor (pe baza a minimum 22 de jocuri): 1. Mateuţ 7,57; 2. Sabău 7,52; 3. Rednic 7,39.
● Cartonaşe galbene: 26 (11 suspendări) - 10 jucători (cele mai multe: Varga, Mihăescu - câte 4)
● Cartonaşe roşii: Vaişcovici, Cămătaru (ambii în etapa a XX-a)
● A beneficiat de 18 lovituri de la 11 metri: 15 transformate (Vaişcovici 11, Răducioiu 2, Lupu şi Mateuţ - câte una); a fost sancţionată cu 4 penalty-uri (2 transformate, 2 ratate).