Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inginerul Mircea Pungoci, unul dintre membrii fondatori ai Simfoniei Lalelelor, este pasionat de flori, pomi şi natură. A ieşit la pensie în 2001, cînd avea 60 de ani, dar pasiunea lui pentru plante şi flori a rămas la fel de profundă şi se implică la fel în tot ce înseamnă expoziţie de profil.
Absolvent al Facultăţii de Horticultură Bucureşti, inginerul peisagist floricultor Mircea Pungoci s-a angajat la 15 februarie 1966 la Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti. Îşi aduce aminte cu mare plăcere cum a luat fiinţă Simfonia Lalelelor. A reuşit să-şi adune impresiile de la toate cele 31 de ediţii până în prezent într-o carte documentara intitulată "Istoria Simfoniei lalelelor". Urmează s-o distribuie gratuit la cea de-a XXXII-a expoziţie dendro-floricolă internaţională organizată la Piteşti.
DIPLOME, PLACHETE ŞI TROFEE
În anul 1989, Comisia Centrală de Floricultură, Dendrologie şi Arhitectură Peisagistă Bucureşti, Consiliul Popular al municipiului Piteşti şi Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură Mărăcineni-Piteşti au organizat, la Casa de Cultură şi pe platforma pieţei, ediţia a XII-a a expoziţiei "Simfonia lalelelor". Inginerul Mircea Pungoci îşi aduce aminte că s-a petrecut în 21-23 aprilie, iar primar era tovarăşul Nicolae Zevedei.
"Eu eram inginer-şef. Eram cabinetul doi. Primarul era argeşean de fel. M-am ocupat de această expoziţie, care a devenit brand pentru Piteşti de la primele ediţii şi până în 2001, când m-am pensionat. În 1989 au fost invitate 55 de unităţi din ţară. Chiar eu m-am ocupat de invitaţii. Au participat cu exponate doar 36 de unităţi, dar şi trei floricultori amatori.
Programul primei zile - ziua de vineri - a cuprins vizitarea expoziţiei de către oficialităţi şi vizitatori, vizionarea filmului "Simfonia lalelelor", un fel de retrospectivă, şi şedinţa Comisiei centrale de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă, cu participarea specialiştilor de la nivel judeţean cu sarcini în domeniul spaţiilor verzi. Amândouă au avut loc la Palatul Culturii.
În aceeaşi seară, la festivitatea de premiere, primarul Nicolae Zevedei a oferit diplome, plachete şi trofee. Era o mândrie că reuşeam să facem o expoziţie cu flori de la noi. Aveam şi în Argeş o seră mare, pe vreo 24 de hectare la Bascov. Acum nu mai e nimic din ea", îşi aminteşte emoţionat interlocutorul.
VIZITATORII NU PLĂTEAU NIMIC
Ca şi când ar fi fost ieri, nu acum 20 de ani, inginerul Pungoci povesteşte că a doua zi, sâmbătă, oficialităţile au vizitat obiective economice şi social-culturale din judeţul Argeş. La Muzeul Judeţean Argeş s-a organizat simpozionul "Natura şi cultura în muzică şi imagini". "Am menţionat în cartea mea faptul că, în anul 1989, Filiala Argeş a Asociaţiei Filateliştilor din România a organizat ediţia a X-a jubiliară a expoziţiei filatelice interjudeţene «Expofil - Simfonia lalelelor» la Casa Armatei. Ambele expoziţii s-au bucurat de un numeros public şi de aprecierea vizitatorilor.
Ca şi la ediţiile anterioare, machetele publicaţiilor expoziţiei floricole au fost gândite de acelaşi arhitect al primăriei Nicolae Ernst, care după Revoluţie a încetat din viaţă. A fost ceva impresionant. Intrarea la Simfonie era gratuită. Nu se plătea nimic, iar frumuseţea florilor depăşea orice aşteptare. La câteva zile după aceea, în revista Flacăra, Roxana Paicu a publicat articolul «Pedagogie cu petale». Făcând elogiul Piteştiul, ca oraş al florilor, scria: «În acest an o adevărată explozie de culoare a luminat oraşul având drept torţe fremătătoare o sută de mii de lalele din 35 de soiuri. Piteştiul oferă o adevărată lecţie de pedagogie a florilor, desfăşurată cu sute de mii de elevi!»".
EXPOZIŢIE CU FLORI EXCLUSIV AUTOHTONE
Inginerul Mircea Pungoci povesteşte: "Atunci totul era centralizat. Fratele lui Nicolae Ceauşescu, Ion Ceauşescu era preşedintele pe ţară al Comisiei Naţionale de floricultură, dendrologie şi arhitectură peisagistă. Această comisie avea şi comisii judeţene. Din comisia judeţeană Argeş făcea parte şi directorul meu de atunci, Alexandru Popa şi domnul Isac Ilarie, directorul trustului de Pomicultură Mărăcineni. La respectivul trust funcţionau foarte multe sere de flori.
Unităţile din ţară răspundeau invitaţiei noastre cu entuziasm şi prezentau florile cu mult drag. Toate plantele erau numai din România, pe atunci nu se făcea comerţ cu flori. Toate se produceau în serele noastre. Se venea oarecum din dispoziţie, dar şi din dragoste, pentru că invitaţii erau primiţi foarte bine la Piteşti. Primarii au arătat pasiune pentru acest eveniment, devenit brand pentru Piteşti. Expoziţia a fost fără intrare. Începând cu ediţia a III-a, din 1980 s-a ieşit cu exponatele din interiorul Casei Sindicatelor pe platoul din piaţă. Veneau şi copiii din şcoli la deschidere.
După primele 10-15 ediţii au început să fie aduse flori numai din import. Acum toate florile sunt cam la fel. Aranjamentele mai diferă de la o firmă la alta, dar calitatea expoziţiei mi se pare că a regresat de la un an la altul. Foarte frumoase au fost ediţiile jubiliare, pentru că au avut un caracter mai aparte. S-au legat prietenii între participanţi, s-au făcut schimburi de material săditor şi dendrologic, seminţe. S-au editat cărţi de specialitate, vândute ulterior în cadrul Simfoniei".
N-ar putea spune că preferă lalele. Îi plac toate florile, fiind îndrăgostit de natură: "Am făcut meseria din pasiune, spune floricultorul. Am avut noroc că stau într-o casă, moştenită a patra generaţie şi am fel de fel de flori puse de bunici, părinţi şi de mine. Laleaua este foarte plăcută, dar are o perioadă foarte scurtă de înflorire şi după aceea se usucă. Noi în activitatea pe care am avut-o am scos în fiecare an bulbii de lalele şi am plantat flori de sezonul doi, care să reziste pe perioada de vară, iar toamna schimbam cu florile de sezon."
ION CEAUŞESCU LA "SIMFONIE"
"La Simfonia Lalelelor a fost de mai multe ori prezent Ion Ceuşescu, fratele care semăna foarte bine cu conducătorul ţării. Nu era «mobilizată» lumea, se venea normal.. Nici nu ştiu dacă soţii Ceauşescu au fost invitaţi vreodată, dar eu şi ceilalţi colegi de la Administraţia Serelor, Pepinierelor şi Parcurilor Piteşti nu puteam adresa invitaţii la asemenea nivel. Probabil că primul secretar de la comitetul judeţean de partid trebuia să îi invite."
Mircea Pungoci speră ca roadele specialiştilor de-atunci să aibă un muzeu: "Sunt foarte multe trofee pe care le-am strâns în decursul acestor ani, din 1978 de la prima ediţie. Am propus Primăriei Piteşti înfiinţarea unui muzeu. Toate acele ziare, reviste, plachete şi cupe sunt ţinute într-un spaţiu impropriu. Ar fi păcat să pierdem şi amintirile".
