x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Elena Ceauşescu, naşă de cumetrie

0
Autor: Cristinel C. Popa 23 Oct 2009 - 00:00
Elena Ceauşescu, naşă de cumetrie Cristinel C. Popa/
Vezi galeria foto


Un senzaţional secret al perioadei ceauşiste. Puţini ştiu că, în 1984 la Iaşi, Elena Ceauşescu a botezat un copil. Cum era şi firesc, a avut loc, în mare taină, o ceremonie religioasă. Atunci, tovarăşa şi-a îndeplinit cu maximă răspundere sarcinile ce i-au revenit ca naşă. A ţinut copilul în braţe, a pupat crucea şi a făcut cam tot ce mai trebuia făcut.

În 1989, două persoane din staff-ul de partid au venit şi le-au spus cumetrilor de la Iaşi ai cuplului Ceauşescu să se pregătească să meargă la Bucureşti, pentru a li se da o casă, mai precis o vilă, şi altele necesare pentru locuinţă, dar şi multe alte lucruri trebuincioase pentru copii. Acţiunea cu pricina a trenat şi acest fapt nu a mai avut loc.

La ceremonialul religios al botezului, titulara Cabinetului 2 al regimului de tristă (pentru unii, frumoasă) amintire, s-a închinat în faţa unui (se presupune) securist, aşa-zisul popă, s-a aplecat deasupra cristelniţei din aur, sau din ce alt metal nobil o fi fost, spune cumătra sa de la Iaşi. Şi tot ea povesteşte cum Elena Ceauşescu şi-a făcut cruce, a mângâiat bebeluşul în braţe, a stat cu Ana Ursache, mama fetiţei Elena-Daniela, la taclale şi i-a dat sfaturi cumetrei în timp ce ser­veau cu puţini invitaţi masa, iar la fi­nal a completat un cec şi a condus-o pe femeie la maşină.


AL 20-LEA COPIL AL MAMEI EROINE "ABSOLUTE" A ROMÂNIEI

Vă veţi întreba cine a fost norocoasa mamă şi cine (este şi astăzi) însemna­tul copil. Ei bine, Ceauşeasca s-a orientat bine, a mers pe făgaşul propagandei comuniste, cum se zice, ce deschi­sese deja de câţiva ani cariera media­tică a Anei Ursache, femeia care a dat naştere la 21 de copii. Nu toţi rămaşi în viaţă, dar, în orice caz, mulţi. Oricum, e recordmena absolută a României, o candidată cu mari şanse la podiumul european de profil şi, cine ştie, poate chiar o aspirantă la un loc fruntaş în topul mondial al breslei. Un caz cu totul şi cu totul special al României, despre care prea puţin s-a vorbit.

Fina Elenei Ceauşescu, Elena-Daniela Mihoianu, după numele tatălui său, cu care mama sa nu s-a căsătorit, s-a născut la 2 februarie 1984, ea fiind al 20-lea copil născut. Botezul a avut loc în luna martie. Bineînţeles că Ceauşescu era informat cu privire la faptul că acest prunc este unul deosebit, "purtând" un număr rotund şi impresionant pe faşă: 20. De aceea a ales să boteze acest copil, şi nu altul. Din motive de propagandă comunistă.

Despre Ana Ursache facem vorbire în detaliu într-un articol separat. Dacă până acum v-am prezentat doar prim-planuri şi lucrurile importante petrecute la botez, să o luăm siste­ma­tic începând din culise, prezentând pas cu pas desfăşurarea ceremonialului de botez la care a participat cu avânt Elena Ceauşescu. Şi trebuie să spunem că mama care a avut parte de acest aşa-zis privilegiu nu s-a bucurat deloc, dimpotrivă, i-a fost frică. Pentru că şi botezul s-a făcut pe furiş, la vila de protocol a lui Ceauşescu de la marginea Iaşiului. La ceremonie a fost de faţă doar Elena, Nicolae Ceauşescu vizitând în acelaşi timp o altă locaţie din oraş.

Cum spuneam, cu această ocazie, "tovarăşa Elena" a ţinut co­pilul în braţe, a stat de vorbă cu cu­mătra sa, au servit împreună mân­care rece într-un cadru restrâns, i-a dat sfaturi şi bani. Înainte de plecare, Elena Ceauşescu a scos din geantă o filă de cec, a completat-o de faţă cu Ana şi a pus-o copilei în faşă. Cu banii, mama a cumpărat haine şi mâncare şi pentru ceilalţi copii.

La final, "tovarăşa" a condus-o la maşina care a dus-o acasă pe Ana, în capot, aşa cum sosise. Cumătra Elenei Ceau­şescu, Ana Ursache, spune chiar că tovarăşa i-a spus: "Eu am să mor şi fata o să-mi poarte numele". "Mama eroină" Ana Ursache are temeri că fiica ei nici n-ar fi botezată, dat fiind faptul că Elena Ceauşescu a ţinut să se păstreze secret faptul că este naşa copilei. Ieşeanca spune că este posibil ca ceremonia de botez să fi fost săvârşită nu de un preot, ci de o persoană din apropierea cuplului prezidenţial, un securist sau un om de încredere al Elenei Ceauşescu.


CONTROL LA SÂNGE ÎNAINTE DE BOTEZ

Iată şi faptele în desfăşurarea lor. Mai întâi au venit doi oameni, au sunat la uşă şi au întrebat-o pe Ana Ursache dacă fata-i botezată. Ea a spus că nu. "«Uite, ar vrea să-l boteze pe copil tovarăşa Elena Ceauşescu!», aşa au zis. Când am auzit mi s-a făcut frică, mă gândeam că-mi fac capătul. Auzisem de un inginer omorât aşa de Ceauşescu." Circula această legendă, spune ea. "Auzisem că făceau comuniştii să dispară oamenii. Ce puteau zice ei? «Asta face prea mulţi copii»", spune femeia, când de fapt era invers.

 Ana, înfricoşată, n-a zis nimic. O maşină aştepta în faţa blocului. Soţul femeii era la serviciu, a vrut să-l ia şi pe el, dar cei care veniseră s-au îm­potrivit. De aceea s-a îngrozit. Fâs­tâcită, a pus pe ea un capot mai bun şi i-a urmat pe cei doi, care au urcat-o în maşina care aştepta afară. Au mers la Casa de Oaspeţi de la Bucium, locaţie unde avea să se desfăşoare botezul. Ana Ursache nu poate uita umilinţa pe care a suferit-o înainte de a intra în sală. I s-a făcut un control medical ri­guros. "Mi-au luat şi analizele. Şi prin păr s-au uitat, peste tot, înainte de intrarea la botez.

Când am văzut că îmi iau şi o probă de sânge m-am speriat şi mai tare, aproape că am făcut pe mine de frică. Mă gândeam că îmi fac o injecţie, îmi pun ceva în mâncare să mă otrăvească, la orice mă aşteptam. Cel care a făcut toate acestea era un domn îmbrăcat în halat alb. M-a controlat şi la cap, să vadă dacă n-am ceva. Mă gândeam că s-au îngrijorat că am făcut prea mulţi copii. Şi sărăcesc astfel statul român", spune femeia, glumind cu oarecare naivitate. Apoi a intrat într-o sală unde luau de obicei masa Ceauşeştii. "Erau prezente cinci persoane, invitate de Elena Ceauşescu. Dintre toţi, numai ea a vorbit cu mine."

Acolo s-a adus şi cristelniţa cu apă: "Era frumoasă de parcă ar fi fost din aur sau argint, că albă mai era. M-a impresionat. Când am ajuns acolo, mi-au arătat unde să stau, că eram cu copilul în braţe. Elena Ceauşescu, care era îmbrăcată frumos, nu ca mine, care eram în capot, mi-a luat fata, a dezbrăcat-o, i-a dat-o preotului, dacă era preot acela, şi nu un domn îmbrăcat în haine de popă. Cristelniţa au adus-o doi băieţi. Nicolae Ceauşescu nu era prezent, nu ştiu unde era, probabil într-o vizită. Când am ajuns în faţa Elenei Ceauşescu, m-a pupat şi m-a strâns în braţe. Apoi a urmat ceremonialul obişnuit. Popa a băgat copilul cu capul în cristelniţă, a citit ceea ce trebuie."
TOVARĂŞA CU COPILUL ÎN BRAŢE
Totul s-a desfăşurat creştineşte, aşa cum se obişnuieşte. Ana Ursache i-a sărutat mâna naşei, dar şi "Tovarăşa" a sărutat-o pe obraji. "M-au pozat (filmat) cu copilul în braţe şi când popa a băgat fata cu capul în cristelniţă. După aceea, Elena Ceauşescu a luat copilul şi l-a îmbrăcat, iar eu m-am aşezat pe o canapea. I-am pupat mâna şi i-am zis bogdaproste, iar ea mi-a dat copilul şi a zis către mine, pentru fată: «Să trăiască, să fie sănătoasă, să fie o gos­podină bună şi să aibă noroc». Fata nu plângea când a bă­gat-o în apă, avea un somn!, dormea, era puturoasă. Ceau­şeasca a zis: «Vai, dragă, da' ce doarme. Ptiu, ptiu, uite, dra­gă, ce roză e la faţă şi albă şi frumoasă». A urmat masa - erau prăjituri, pişcoturi, suc, o gustare rece cu salam, pastramă, măsline mari, iac-aşa!, caşcaval tăiat. Servea un chelner."

Ana n-a îndrăznit să se apropie de bucate până ce nu a început altcineva. Femeia nici n-a stat mult şi se temea îngrozitor: "Mă gândeam că mă pune pe un scaun de curent, aşa auzisem că fac. Eu am plecat, dar au rămas cei­lalţi. Auzisem că Ceauşeasca iubeşte copiii, dar tot mi-era frică, inima mi-era cât un purice. De aceea, mult timp după eveniment nici n-am mai dat drumul la uşă". Totuşi, în ciuda emoţiilor, între Ana Ursache şi Elena Ceauşescu s-a înfiripat o discuţie. "Mi-a spus că şi ea a fost necăjită, provine dintr-o familie cu copii mulţi, şi a ajuns mare, dar iubeşte copiii.

M-a lăudat că-s sănătoasă. Spunea: «Multe femei au averi, au ajuns bine, dar dacă n-au copii, degeaba. Sau, chiar şi cu zece copii, au ajuns până la urmă la azil. A spus că altele fac chiuretaj ca să poată strânge avere şi muncesc din greu, însă, după ce ajung înstărite, nu mai pot avea copii din cauza sarcinilor pierdute. Ştia ea de o femeie care în trecut a ajuns la azil de dormea cu şobolanii. «Bine, Ană, că ţi-ai făcut copii mulţi şi ai pe cineva. Tu nu te uita că-s în fruntea statului, şi eu tot dintr-o familie de jos am plecat», mi-a mai spus". Ana i se adresa cu "tovarăşa Elena", iar Elena Ceauşescu a mai alintat-o cu "mama Ana". Totuşi, i-a precizat clar să nu-i spună cumătră, ba, mai mult, i-a cerut să nu zică nimănui că i-a botezat copilul. "Mi-a spus să nu-i spun cumătră, de fapt mi-a sugerat să nu mai spun şi la alţii cine a botezat-o pe fata mea. Dar a vorbit mult, a fost vorbăreaţă."


CEAUŞESCU A SPUS CĂ E BOLNAVĂ
La sfârşit, Elena Ceauşescu a scos din geantă un cec, a scris pe el "2.000 de lei" şi i-a spus Anei: "Uite, îţi dau nişte bani, să iei la copii, să ai cu ce trăi. Acesta este bacşişul meu. O să vă dau o casă, vilă, să ai cum să trăieşti cu copiii, o să-ţi dau ceva bun. Şi finei mele o să-i dau o vilă şi alte lucruri. Dar să crească ea mai mărişoară. Şi acest lucru s-a confirmat, pentru că în 1989 câţiva membri de vază ai partidului au venit şi au anunţat-o să se pregătească să meargă la Bucureşti pentru a lua în primire casa. Şi am răspuns: «Mulţumesc, sărut mâna!». «Să fii sănătoasă, să-ţi creşti copiii mari şi copiii tăi să fie sănătoşi. Că eşti o mamă necăjită», aşa mi-a spus.

Ea ştia că am fost orfană." Era bine informată în ce o priveşte pe Ana. "Ştiu că ai crescut fără părinţi, tatăl tău a murit la război, la vânători de munte şi ai fost orfană. Tu ai fost un copil necăjit şi, uite, vreau să ai o viaţă bună. De asta ţi-am botezat copilul, dar să nu mai spui la nimeni, taci din gură, eu am să-ţi dau o casă, vilă, sau poate pe undeva pe la ţară. Îţi dau şi vacă, să ai lapte la copii, îţi dau multe, de toate", îşi aminteşte femeia, sublinind şi repetând faptul că Elena Ceauşescu chiar a spus toate acestea.

Cu cecul dat de Elena Ceauşescu a mers la magazin şi a cumpărat haine pentru copii, pentru casă, pături, covoare, perdele. Şi lucruri la copii, treninguri, papuci, ciorăpei. Şi, evident, zeci de kilograme de mâncare. Femeia subliniază că numele de Elena i-a fost sugerat de şefa Cabinetului 2, iar Ana i-a spus Daniela fetiţei. "«Daţi-i şi numele meu, eu am să mor, şi să poarte numele meu», aşa mi-a spus Ceauşeasca." În timpul discuţiilor, Elena Ceauşescu s-a confesat nemăsurat de mult: "Mi-a zis: «Bravo, eşti o femeie sănătoasă, halal de tine, eu, chiar dacă sunt aşa cum sunt, sunt bolnavă, şi eu şi soţul». Chiar aşa a zis", se confesează Ana.


POLITEŢEA ELENEI CEAUŞESCU
După ce s-a terminat totul, Elena Ceauşescu a condus-o pe Ana până la maşină, undeva în spatele vilei, apoi i-a spus la revedere. "Îmi amintesc că erau un fel de pomi, ca un tunel. Şoferul era un bărbat blond, micuţ. N-am vorbit nimic pe drum, fetiţa dormea, eu mă uitam pe stradă, de teamă să nu mă ducă cine ştie unde. Când am văzut podul m-am bucurat, mi-am zis că mă duce acasă. Dacă mergea în altă parte, cred că muream atunci.

Greşeala mea a fost că n-am stat să-mi aştept bărbatul, am făcut fără ştirea lui botezul, de aceea am avut discuţii în casă, că el ura comuniştii. Aşa, am mers la ceremonie de capul meu. Elena Ceauşescu nu a vorbit nimic de soţul meu. Iar el s-a arătat sceptic. «Ce, crezi că dacă l-a botezat Ceauşeasca, îţi dă o vilă? Dă-i în p... mă-sii, că eu muncesc tot la cărămizi», aşa a zis bărbatul meu." "Cumătrul" Elenei Ceauşescu lucra la fabrica de cărămizi, era murdar tot timpul de praf.

Totuşi, Ana Ursache spune că în 1989 a fost invitată la Bucureşti să-i fie dată o casă. "De aici, din Iaşi, au venit două doamne şi au zis că Elena Ceauşescu vrea să-mi dea o vilă cu ceva lucruri. M-au pus să mă pregătesc, trebuia într-o vineri să vină să mă ia, dar n-au mai ajuns. Mă aşteptam să vină Elena Ceauşescu, cum promisese la botez că va face, că spusese că vrea să-mi vadă toţi copiii. Numai eu cu soţul ştiam. Era foarte scumpă chiria, era foarte greu şi de aceea aşteptam să ne dea o casă." Însă Ana Ursache a ţinut în continuare secretul cu privire la naşa fetei sale: unii dintre vecinii săi n-au aflat nici acum, în timp ce alţii au descoperit cu surprindere abia anul trecut.
Citeşte mai multe despre:   special,   Elena Ceausescu

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de