x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Expediţiile Cutezătorii, tabere la munte

0
Autor: Eugenia Mihalcea 03 Aug 2009 - 00:00
Cu rucsacul în spate pe cărări de munte. La cort sau în cabană, în caz de vreme nefavorabilă. Trezirea la 7:00 dimineaţa şi culcarea la 22:30. Aşa se desfăşurau în urmă cu 20 de ani Expediţiile Cutezătorii, similare cu taberele la munte din zilele noastre.

Diferenţa constă în faptul că Expediţiile Cutezătorii se desfăşu­rau sub girul Organizaţiei Naţionale a Pionierilor, iar pe lângă drumeţiile pe munte, în căutare de comori etnografice sau de altă natură, pe lângă tehnicile de campare şi de supravieţuire care se învăţau, în regulamentul expediţiilor erau stipulate şi adunările pionie­reşti, unde se recitau şi se cântau diverse versuri despre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, despre patrie şi partid.


TROFEE ŞI DRUMEŢII
În România, Expediţiile Cutezătorii sunt datate din anul 1969. Acestea durau între una şi două săptămâni, aveau 10-15 expediţionari, care aveau trasată o activitate bine definită. De altfel, zona aleasă spre cercetare se afla la o altitudine medie de cel puţin 500 de metri, după cum povesteşte Victor Constantinescu, fost profesor la Palatul Naţional al Copiilor şi conducător de tabără. Se mergea în mod special la munte, dar se realizau şi expediţii nautice în Delta Dunării sau de-a lungul unor râuri.

În afară de experienţă, pionierii aveau un Jurnal de bord, care cuprindea poveşti şi imagini din expediţie şi cu care participau la competiţia "Expediţiile Cutezătorii". Ei puteau câştiga Marele trofeu "Busola de Aur", dar şi trofee mai mici, precum "Chemarea Munţilor", "Cutezătorii", "Mioriţa", "Sfin­xul Carpaţilor", "Genţianele", "Egre­ta de fildeş" ş.a, în urma unei competiţii organizate la nivel naţional.

"Cutezătorii" mergeau pe jos pe traseele stabilite la începutul expediţiei, în bărci sau pe plute, acolo unde era cazul. Dormeau în corturi şi îşi pregăteau singuri mâncarea. Expediţia "Silva" de la Şcoala nr. 1 din Roman, Neamţ, de exemplu, avea la plecare, conform Jurnalului de bord, 74 de conserve, 10 kg de zahăr, 6 kg de lapte praf, 300 de ouă, 4 l de ulei, 300 g cacao, 4 kg orez, 9 pungi cu fidea, 1 kg margarină, 10 kg mălai, 10 kg făină albă, 15 kg ceapă, 500 g usturoi, 80 kg cartofi, 20 kg roşii, 40 kg varză, 5 kg morcov, 70 de pâini, sare, oţet, bulion, brânză.


ECOLOGIE ÎN COMUNISM

Dacă vremea nu era favorabilă, atunci cei care participau la expediţie dormeau în cabane sau în refugii. Fiecare echipaj avea un profesor comandant, dar şi un căpitan, respectiv un secund din rândul pionierilor. Toţi copiii aveau funcţii bine definite încă de la plecare. Ei erau fotocineast, fotoreporter, bu­cătar, geograf, ecolog, botanist etc. Expediţiile aveau câte un scop foarte clar definit. De exemplu, cea întreprinsă de Şcoala Generală nr. 1 din Roman, Neamţ: "Cercetarea ve­getaţiei forestiere şi a prelucrării lemnului în regiunea oraşului Câmpulung Moldovenesc".

"Am participat la «Asaltul Carpa­ţilor» la propriu şi la figurat. Prin lungile ore petrecute la şcoala de munte, învăţam despre comportamentul pe munte, organizarea cam­pingului de corturi, disciplina în camping, cabană şi pe trasee, despre politeţea în grup şi cu ceilalţi dru­meţi, ecologie", îşi aminteşte Oana Dă­nilă, care a mers la mai multe ex­pediţii Cutezătorii înainte de 1989.

Radu Vasilescu, actualul director al Palatului Copiilor din Bucureşti, era profesor de muzică în urmă cu 20 de ani. El mergea mai mult în taberele de la mare, de la Năvodari, unde organiza acti­vităţi artistice. "Înainte erau mulţi profesori care se ocupau de copii în tabere. Se făcea sport, mu­zică, desen. Profesorii scoteau în fiecare dimi­nea­ţă copiii la înviorare. Trezirea era la 7:00, iar culcarea la 22:30. Alegeam copiii din tabere în func­ţie de aptitudini şi făceam spectacole impro­vi­zate", îşi aminteşte Radu Vasilescu.

EXTRASE DIN REGULAMENT:
"Toţi membrii echipajului trebuie să obţină confirmarea perfectei lor stări de sănătate prin aviz medical scris. Fiecare echipaj va fi dotat cu truse medicale şi va fi temeinic instruit de un medic în ceea ce priveşte: alimentaţia, dozarea efortului fizic, evitarea accidentelor, prevenirea şi tratarea muşcăturilor de viperă".
"Dovedindu-se grijă deosebită pentru marile valori ale tezaurului nostru artistic, istoric şi do­cumentar, eventualele descoperiri arheologice sau obiecte etnografice de valoare deosebită vor fi numai fotografiate, descrise pe fişe speciale şi semnalate organelor de specialitate ale Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste".
Citeşte mai multe despre:   special,   tabere,   1989 - acum 20 de ani,   pioneri

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de