Flacăra, din Divizia B la Porto

Gruparea din Moreni n-a fost niciodată un nume important în fotbalul românesc. Ani de-a rândul, Flacăra şi-a trăit insignifianta existenţă prin eşaloanele inferioare, mulţumindu-se cu statutul de echipă fără veleităţi şi fără ambiţii de mărire.

Totul până la startul stagiunii '85-'86, când mai-marii Securităţii, copiind modelul Victoria, o altă formaţie care a crescut într-un ritm uimitor, au demarat proiectul "Flacăra". Binenţeles, obiectivul pe termen scurt, aducerea morenarilor pe prima scenă a fotbalului românesc, a fost îndeplinit cu succes, Flacăra câştigând la finele acelui sezon Seria a II-a a Diviziei B, în detrimentul Progresului Vulcan Bucureşti.

Faptul că Flacăra, în drumul său spre Divizia A, nu a avut de înfruntat nici un concurent serios a reprezentat un aspect minor, din categoria "şi altele", pentru conducătorii din umbră ai morenarilor. Astfel, în vreme ce echipe de tradiţie, precum FC Farul, Oţelul sau Poli Iaşi, în Seria I, ori Jiul, UTA şi Olimpia Satu Mare, în Seria a III-a, au fost puse în situaţia de a se bate între ele pentru celelalte două locuri promovabile, Flacăra se duela cu formaţii fără nici o rezonanţă, Sportul Muncitoresc Slatina, IMASA Sfântu Gheorghe, Carpaţi Mârşa sau Muscelul Câmpulung Muscel fiind exemple grăitoare în acest sens.

O dată ajunsă în Divizia A, Flacăra s-a confruntat cu prima şi ultima cruntă realitate din scurta sa existenţă în lumina reflectoarelor. Nivelul valoric scăzut al lotului nu le-a permis celor de la Flacăra să "ardă" luminos, pe măsura aşteptărilor mult iubiţilor lor protectori. Drept consecinţă, morenarii au încheiat turul campionatului cu numai 6 puncte, pe ultimul loc al clasamentului.

Ceea ce a urmat a depăşit însă orice închipuire. Fără nici un fel de scrupule, ofiţerii din cadrul Securităţii direct responsabili de traiectoria echipei din Moreni au creionat unul dintre cele mai mârşave planurile care şi-au găsit aplicarea în fotbalul românesc. Având ca scop salvarea de la retogradare a morenarilor, planul a fost atât de bine întocmit, încât Flacăra a reuşit, ce-i drept în extremis, să rămână în Divizia A. În schimb, trei echipe de tradiţie, Jiul Petroşani, Gloria Buzău şi Chimia Râmnicu Vâlcea, au luat drumul Diviziei secunde. Printre "performanţele" remarcabile ale morenarilor în acel retur de campionat a fost victoria de răsunet obţinută în Ştefan cel Mare, 3-2 cu Dinamo.

Trecută cu bine peste acest hop, Flacăra n-a mai avut probleme cu retrogradarea în al doilea său sezon din Divizia A, când a terminat pe locul al şaselea. Poziţia aceasta i-a făcut însă pe conducătorii echipei să-şi dorească mult mai mult, astfel că la finalul campionatului '88-'89, cu un lot însă mult mai omogen şi mai valoros ca în trecut, morenarii au ocupat locul 4. Şi au obţinut dreptul de a participa, în premieră, în Cupa UEFA.

A fost un sezon foarte bun pentru Flacăra, care a reuşit să-i ia 3 puncte din 4 Victoriei şi şi-a împărţit succesele cu contracandidatele la calificarea în Cupele Europene, Universitatea Craiova şi Sportul Studenţesc. În Cupa UEFA, sorţii le-au hărăzit însă morenarilor un adversar mult prea puternic, fosta câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni din 1987, FC Porto.

În faţa lusitanilor, Flacăra nu a avut nici o şansă, dar nici nu s-a făcut de râs, chiar dacă a pierdut ambele manşe, 0-2 la Porto şi 1-2 acasă, la Moreni. La puţin timp după aceste dispute, fără să se mai bucure de sprijinul "oamenilor cu ochi albaştri", Flacăra n-a mai contat pe plan intern, iar la finalul campionatului '89-'90 a retogradat în eşalonul secund. Sfârşitul poveştii.  

Linia de clasament
4. Flacăra Moreni    34    16     4     14     63-47     36p
● Puncte realizate pe teren propriu: 28 (a pierdut câte 2p la Steaua, Dinamo şi "U" Cluj).
● Puncte obţinute în deplasare: 8 (câte 2 la ASA Tg. Mureş şi FC Bihor, câte 1p la Rapid, "U" Cluj, FC Olt şi Victoria).
● Golgeterii echipei: Lala - 21 de goluri (4 din 11 metri), Văidean - 13 (1 din 11 metri), Marcu, C. Pană III (1 din 11 metri) - câte 6, D. Sava - 4, Beldie, Dragnea (2 din 11 metri) - câte 3, Movilă, Stere - câte 2, N. Bucur (FC Braşov), Mathe (ASA Tg. Mureş), Cârstea (Rapid) - câte un autogol.
● Jucători folosiţi: 24; Marcu - 34 de meciuri, Dragnea - 33, Beldie - 32, Purdea, Butufei, C. Pană III - câte 31, Văidean - 30, Lala - 26, Movilă - 23, D. Sava - 21, Chiriţă - 20, M. Pană - 16, Tene, Stere - câte 14, Zlotea - 13, Dumitraşcu, Timiş - câte 12, Glăvan - 11, Dohot, G. Radu - câte 8, Balaur I - 7, N. Stănescu - 5, Ciobănică, Nistor - câte unul.
● Media notelor echipei: 6,51.
● Media notelor jucătorilor (pe baza a minimum 22 de jocuri): 1. C. Pană III 6,90; 2. Dragnea 6,81; 3. Beldie 6,57.
● Cartonaşe galbene: 26 (11 suspendări) - 9 jucători (cele mai multe: C. Pană III 5)
● Cartonaşe roşii: nici unul.
● A beneficiat de 11 lovituri de la 11 metri: 8 transformate (Lala 4, Dragnea 2, C. Pană III, Văidean - câte una), 3 ratate (C. Pană III, Văidean, Dragnea); a fost penalizată cu 10 penalty-uri (7 transformate, 3 ratate).