Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lecţia de gastronomie bulgărească începe astăzi, pentru români, la Nisipurile de Aur. Acolo am auzit, unii dintre noi, pentru prima dată de "tarator" (o supă rece cu iaurt), "miş-maş" (o mâncare scăzută, pe bază de ardei şi brânză) sau "baniţă" (plăcintă tradiţională bulgărească).
În anul 1989, însă, eram deja familiarizaţi cu conservele bulgăreşti de ghiveci, de castraveţi cornişon ori de alte soiuri de murături. Că nu degeaba sunt recunoscuţi ei, bulgarii, de veacuri, drept harnici şi pricepuţi grădinari!
Se vede treaba şi că, dat fiind şi "Podul Prieteniei", care ne unea cu "poporul frate bulgar", excursiile la bulgari erau şi-atunci, ca şi-acum, mai lesne de făcut. Cu menţiunea că, pe vremea aceea, şi bulgarii dădeau fuga să ne viziteze. Fapt ce justifică preocuparea redactorilor "Ghidului orientativ (pentru uzul specialiştilor din turism)" de a umple câteva pagini cu preferinţele şi obiceiurile culinare ale acestora. Aflăm astfel că "preferinţele turiştilor bulgari sunt caracterizate prin preparate consistente, combinate raţional" (de altfel, un bun exemplu pentru noi, românii, care eram nevoiţi să mâncăm mai mult… raţionalizat). Apoi, se specifica faptul că "în Bulgaria, ziua începe cu lapte bătut (acru) (…), iar seara înainte de culcare se bea o cană de iaurt. În meniurile acestor turişti intră ca materie primă de bază roşiile proaspete, pasta de tomate, sucul de roşii, murăturile (care sunt renumite, având în com-poziţia lor zahăr şi diferite condimente), iar fasolea boabe este de bază"…
Câtă cumpătare, faţă de… americani şi englezi, carnivori prin excelenţă! Nu, să nu înţelegem că nu mâncau şi fraţii bulgari ceva cărniţă. E specificat chiar că au "înclinaţie spre carnea de oaie", plăcându-le de asemenea pastrama afumată de capră şi ghiudemul. Se insistă însă asupra salatelor ("cu cuburi de gheaţă" şi telemea rasă deasupra), a ghiveciurilor din legume proaspete, precum şi a preparatelor calde din legume. Denumirile acestora din urmă le erau familiare şi românilor, iar bucătarii noştri le puteau pregăti, cum se spune, şi cu ochii închişi. Iahnii, plachii, ghiveciuri, musacale! Mmmm! Minunatul gust balcanic, de care nu te mai saturi! Pare simplu, nu-i aşa? Totuşi, pentru ca nu cumva să facă vreo greşeală cineva, sunt menţionate şi câteva restricţii: "La fripturile şi preparatele la grătar nu se servesc salate. La mititei se serveşte ceapă tăiată mărunt, iar la pârjoale se serveşte iaurt". Sfânta diplomaţie a bucătăriei!
Recomandările pentru meniu, în sine, nu sunt cu mult diferite de ceea ce ai fi putut regăsi în meniul unui restaurant obişnuit (adică pentru români, nu pentru turişti străini): cartofi umpluţi cu brânză, crap pescăresc, supă cu fidea, şniţel de porc cu sos de usturoi… Doar din când în când apar şi preparate precum: tocană bulgărească cu carne de vită, ciorbă bulgărească cu roşii, salată bulgărească din ciuperci, supă "tarator". Abundă mâncărurile pe bază de legume (cu sau fără carne), vinetele, roşiile şi ardeii aflându-se în top. Pârjoalele moldoveneşti (undeva apăruse scris că ei, bulgarii, preferă un preparat din carne tocată, asemănător pârjoalelor moldoveneşti, doar că sunt umplute cu caşcaval, ceapă tăiată mărunt şi diferite condimente) se numără şi ele printre recomandări, ca şi frigăruile dobrogene. Toate acestea se regăsesc în meniurile gândite să le aducă aminte turiştilor bulgari de mâncarea "de acasă", pentru ca în cele două meniuri "româneşti" să întâlnim, pe lângă file de peşte oceanic alb (!) gratinat: drob din măruntaie de miel, ciulama de pui cu mămăliguţă ori budincă din tăiţei cu nuci. Şi, ca să nu creadă bulgarii că sunt singuri stăpâni peste ghiveciul gastronomic al Balcanilor, pe listă a fost adăugat şi un ghiveci cu carne de vită.
Din cele 10 reţete bulgăreşti propuse de autori – supă din lapte cu orez şi brânză, supă "tarator", ardei gratinaţi şi umpluţi cu brânză şi smântână, castraveţi cu lapte bătut, dovlecei gratinaţi umpluţi cu brânză şi smântână, peşte prăjit cu smântână, plachie de fasole verde cu lapte, rasol de vită cu caşcaval, tocană bulgărească, gogoşi cu mere – am ales şi noi una pentru dvs., celebra supă rece numită "tarator", care conţine, pe lângă lapte bătut, castraveţi, nuci, usturoi şi mărar.
Supă "tarator"
Rezultă 10 porţii a 250 grame.
Ingrediente: castraveţi proaspeţi – 0,500 kg, lapte bătut – 1 l, usturoi – 0,020 kg, ulei – 0,100 l, apă – 1 l, nuci (miez) – 0,100 kg, mărar sau pătrunjel verde – 0,120 kg.
Modul de preparare: Castraveţii se curăţă de coajă şi se taie mărunt. Se sărează şi se repauzează 10 minute. Usturoiul se curăţă şi se pisează, se amestecă cu lapte bătut. Se bate cu telul adăugând în fir subţire apa. Se introduc castraveţii, adăugând uleiul, miezul de nucă tăiat mărunt, sarea şi verdeaţa. Se serveşte rece.
