x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Handbaliştii stelişti, pe urmele fotbaliştilor "militari"

Handbaliştii stelişti, pe urmele fotbaliştilor "militari"

de Marius Mihalcea    |    05 Noi 2009   •   00:00
Handbaliştii stelişti, pe urmele fotbaliştilor "militari"
Sursa foto: Revista Sport/

Păstorit cum nu se poate mai bine de Ministerul Apărării Naţionale, sub tutela căruia s-a aflat în cea mai mare parte a existenţei sale, clubul Steaua Bucureşti ajunsese în anii de dinainte de Revoluţie să conteze semnificativ şi în întrecerile continentale intercluburi. Astfel, numai în pri­măvara lui '89, "militarii", cum li se mai spunea atunci, cucereau două titluri de vicecampioni europeni. Unul la fotbal, echipa antrenată de Anghel Iordănescu disputând finala Cupei Campionilor Europeni, 0-4 cu AC Milan, pe "Nou Camp" din Barcelona, şi unul la handbal masculin, după ce Dumitru Berbece şi compania s-a înclinat numai în ultimul act al celei mai puternice competiţii intercluburi de pe Bătrânul Continent, în faţa campioanei Uniunii Sovietice, SKA Minsk, 30-24 la Bucureşti şi 23-37 în oraşul care avea să devină, după căderea blocului comunist, capitala statului Belarus.

Câteva luni mai târziu, mai precis în noiembrie '89, cele două mari echipe ale clubului Steaua aveau să ia startul într-o nouă aventură europeană, ambele cu speranţa că de această dată vor merge până la capăt şi vor aduce în ţară mult râvnitele trofee. Ceea ce n-ar fi fost nicidecum o surpriză, câtă vreme echipa de handbal masculin a Stelei se mândrea cu două astfel de reuşite, iar cea de fotbal câştigase şi ea titlul de regină a Europei trei ani mai devreme, la 7 mai 1986, după o finală de vis, decisă la penalty-uri, scor 2-0 în faţa Barcelonei. Numai că socoteala de acasă a "roş-albaştrilor" nu s-a potrivit cu cea din târg, iar stagiunea europeană '89-'90 s-a încheiat prematur atât pentru campioana României la fotbal, cât şi pentru cea mai bună echipă masculină de handbal din ţara noastră. La fotbal, visul steliştilor s-a năruit în prima zi a lui noiembrie, "vinovată" de acest lucru fiind campioana en-titre a Olandei, PSV Eindhoven. O zi de miercuri în care "viteziştilor" nu le-a ieşit absolut nimic, acel 1-5 cu care Hagi şi compania au pierdut în Ţara Lalelelor o nouă calificare în primăvara europeană, aducând aminte de nereuşitele din finala cu AC Milan.

Prin urmare, atenţia tuturor susţinătorilor Stelei s-au îndreptat către handbal. Tusem Essen, campioana Repu­blicii Federale Germane şi deţinătoarea en-titre a Cupei Cupelor, era însă un adversar de temut pentru "roş-albaştri", fapt pentru care misiunea Stelei de a accede în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni se anunţa a fi extrem de dificilă. Celorlalte două echipe româneşti care s-au aliniat la startul ediţiei 1989-1990 a cupelor europene intercluburi la handbal masculin, Minarul Baia Mare în Cupa Cupelor şi Dinamo Bucureşti în Cupa IHF, sorţii le-au scos în cale adversari ceva mai accesibili. Astfel, băimărenii, de două ori câştigători ai Cupei IHF, urmau să înfrunte o formaţie israeliană, Hapoel Rishon le Zion, ajunsă în "optimi" din calificări, în vreme ce Dinamo urma să dea piept cu Dukla Praga, o mai veche cunoştinţă a "roş-albilor" din finala CCE 1965, câştigată de echipa cehoslovacă.

"Toţi jucătorii sunt apţi de joc, accidentările mai noi ale lui Ghimeş şi Dumitru nu mă îngrijorează", spunea în preziua meciului cu Tusem Essen, doctorul Stelei, Barbu Alexiu. La fel de plini de optimism erau înaintea confruntării cu nemţii şi antrenorii Stelei, Radu Voina şi Ştefan Birtalan. "Apărarea va fi cheia succesului, chiar dacă printre adversari sunt nume ca acelea ale lui Fraatz, Kubitzki sau Krebs. Avem deplină încredere în pu­terea de mobilizare a elevilor noştri, care - de ce să n-o spunem? - au şi ei nume sonore: Dumitru, Berbece, Ghimeş, Simion şi alţii", declarau cei doi tehnicieni.

A urmat meciul propriu-zis, desfăşurat în Sala Sporturilor din Râmnicu Vâlcea şi care a fost caracterizat de un echilibru continuu, cea mai mare diferenţă de scor fiind consemnată în minutul 17, cât Steaua conducea cu 8-5. În rest, cele două echipe au mers cap la cap, fapt demonstrat de scorul înregistrat la pauză, 10-10, şi de cel consemnat pe tabelă cu puţine secunde înaintea încheierii partidei, 21-21. Şi totuşi, ultimul fluier al arbitrului a găsit-o în avantaj pe Tusem Essen, 22-21, iar Steaua se îndepărta deja de obiectivul propus încă după prima manşă.

Tot o înfrângere, dar mult mai severă, a înregistrat şi Dinamo, care a cedat la Praga cu 27-18 (14-10). În fine, în Cupa Cupelor, Minaur Baia Mare s-a impus pe teren propriu în faţa lui Hapoel Rishon Le Zion, scor 33-23, şi nu numai că a rămas singura noastră formaţie cu şanse reale de calificare, ci şi-a câştigat şi dreptul de a apărea şi pe prima pagină a ziarului Sportul. Favoare de care nu s-au bucurat Steaua şi Dinamo, ale căror meciuri au fost tratate în ultima pagină, a patra, la dispoziţia responsabililor cu propaganda din Partidul Comunist, care aveau grijă să mascheze, pe cât posibil, orice insucces extern al sportului românesc, indiferent de disciplină.

Lucrurile au stat identic şi o săptămână mai târziu, când Dinamo a câştigat returul cu Dukla Praga, 27-21, dar pentru că nu s-a şi calificat în "sferturile" Cupei IHF a lăsat locul pe prima pagină a Sportului unui aşa-zis reportaj sportiv despre constructorii craioveni de automobile şi Congresul al XIV-lea al PCR. Aceeaşi soartă au împărtăşit-o apoi steliştii, învinşi şi la Essen, 23-29, la capătul unui meci în care, relata trimisul Sportului, "Tusem s-a impus fără să strălucească". În schimb, chiar dacă a pierdut în Israel cu 21-18, Minaur Baia Mare s-a calificat în sferturile de finală ale Cupei Cupelor cu scorul general de 51-44, iar maramureşenii au fost din nou daţi ca exemplu pozitiv.

Despre Steaua şi Dinamo, echipe care nu mai departe decât în luna mai a aceluiaşi an de graţie 1989 reprezentau România la cel mai înalt nivel, "militarii" disputând finala Cupei Campionilor Europeni, iar "roş-albii" fiind prezenţi în semifinalele Cupei Cupelor, nu a mai fost loc de nici un cuvânt. Nici a doua zi după ce cele două formaţii bucureştene au ratat calificarea, nici mai târziu, pentru că "marele eveniment politic din viaţa partidului şi a ţării, Congresul al XIV-lea al partidului, eveniment de o excepţională însemnătate pentru devenirea continuă a patriei noastre pe drumul luminos al socialismului şi comunismului, când toate colectivele de muncă raportează noi şi noi succese pe care le dedică Marelui Forum al comuniştilor", bătea la uşă. De aceeaşi "atenţie" avuseseră însă parte şi fotbaliştii Stelei, aceiaşi pe care partidul îi ridica în slăvi în momentul în care ajungeau în finala CCE.        

×
Subiecte în articol: special