În Divizia B, legea o făceau echipele gazdă

Niciodată de mare anvergură, Divizia B era, în urmă cu 20 de ani, o competiţie diluată din punct de vedere valoric în principal din cauza numărului mare de echipe participante, 54 la număr, câte 18 în fiecare din cele trei serii. De altfel, multe dintre formaţiile ce activau atunci în cel de-al doilea eşalon fotbalistic al ţării au devenit amintire în anii ce au urmat Revoluţiei din decembrie ’89, desfiinţându-se una câte una.

Dintre acestea, cele mai cunoscute ar fi CSM Suceava, Metalul Plopeni, FEPA ’74 Bârlad, Poiana Câmpina, Siretul Paşcani, ASA Explorări Câmpulung Moldovenesc şi Prahova Ploieşti (din seria I), Electromureş Târgu-Mureş, Tractorul Braşov, Sportul "30 Decembrie", Metalurgistul Slatina, ICIM Braşov, Metalul Mangalia şi Metalul Mija (seria a II-a), Armătura Zalău, ASA Progresul Timişoara, Chimica Târnăveni, Strungul Arad, Gloria Reşiţa, Dacia Meca­nica Orăştie, Avântul Reghin, AS Paroşeni Vulcan şi Minerul Cavnic (seria a III-a).

Revenind la jumătatea sezonului 1988-1989, şefia seriei I era deţinută de Petrolul Ploieşti, în clasamentul seriei a II-a conducea Chimia Râm­nicu Vâlcea, iar în fruntea ierarhiei la zi a seriei a III-a se găsea Politehnica Timişoara. Iar pauza competiţională, ca în fiecare an, era prilej de bilanţ. Cifre peste cifre, statistici de tot felul, toate prezentate în detaliu în paginile ziarului Sportul. Iar una dintre acestea evidenţiază foarte uşor trendul acelor vremuri, victorii cu nemiluita ale gazdelor, remize şi succese cu pipeta ale echipelor vizitatoare. Lucru remarcat încă de atunci, dar trecut cu vederea, pentru că nimeni nu avea dreptul să pomenească despre clasicele reciprocităţi, ce au rezistat mulţi ani şi după căderea regimului comunist şi se puneau în practică după scenariul "eu câştig la mine acasă, tu învingi pe terenul tău".

Exemplu: "În cele 459 de me­ciuri s-au consemnat 363 de victorii ale gazdelor, 58 de întâlniri s-au terminat la egalitate şi 38 au fost câştigate de oaspeţi. Echipele gazde au obţinut cele mai multe victorii în etapele a 17-a (25 la număr) şi a 9-a (24). În seria I (etapa a 9-a), în seria a II-a (etapele a 2-a, a 4-a şi a 9-a) şi în seria a III-a (etapele a 4-a, a 11-a şi a 17-a), echipele gazde nu au cedat vreun punct. Deci avantajul terenului a fost hotărâtor în înclinarea balanţei. În toamnă s-au înscris 1.205 goluri (384 în seria I, 379 în a II-a şi 442 în a III-a), media pe meci fiind de 2,6 goluri (2,5 în seria I, 2,4 în seria a II-a şi 2,8 în a III-a). Gazdele au marcat 952 de goluri, iar oaspeţii doar 253. Cele mai multe goluri s-au marcat în etapele a 17-a (84 goluri) şi a 15-a (81), gazdele înscriind în aceste runde câte 70, respectiv 64 de goluri. Un fapt inedit: în etapa a 9-a, în seria a II-a echipele oaspete n-au marcat nici măcar un gol", se nota în Sportul.

Acestea nu erau însă singurele date statistice, Sportul alcătuind totodată mai multe ierarhii inedite menite să evidenţieze modul în care s-au prezentat cele 54 de echipe din Divizia B în prima parte a campiona­tului. Echipele de top le aflăm astfel nu parcurgând doar clasamentul la zi, ci şi pe cele făcute pe baza efica­cităţii şi ale numărului de goluri pri­mite. Cum se prezentau acestea? "Clasamentul eficacităţii: 1. UTA 41 de goluri; 2. Poli Timişoara 40; 3-4 Politehnica Iaşi şi Gloria Bistriţa 40; 5. Olimpia Satu Mare 33; 6. Unirea Alba Iulia 32; 7. Gloria Buzău 31; 8. AS Drobeta Turnu-Se­verin 30. Clasamentul celor mai bune apărări: 1. Petrolul Ploieşti – 8 goluri primite; 2. Jiul Petroşani – 9; 3. Chimia Râmnicu Vâlcea – 11; 4. Sportul "30 Decembrie" – 12; 5-6. Poli Timişoara şi Olimpia Satu Mare – 14".

Câteva dintre cenuşăresele competiţiei ieşeau uşor în evidenţă în urma întocmirii topurilor inefica­cităţii şi a celor mai slabe apărări. "Clasamentul ineficacităţii: 1-2. Avântul Reghin şi Prahova CSU Ploieşti – câte 11 goluri marcate; 3-5. Minerul Motru, CFR Paşcani şi Pandurii Târgu-Jiu – 14; 6-7. Sportul "30 Decembrie" şi CS Târgovişte – 15; 8-12. Siretul Paşcani, Poiana Câmpina, ICIM Braşov, Dacia Mecanica Orăştie şi Strungul Arad – 16. Clasamentul celor mai slabe apărări: 1. Gloria Reşiţa – 36 de goluri primite; 2. Avân­tul Reghin – 35; 3-4. ASA Explorări Câmpulung Moldovenesc şi Metalul Bocşa – 34; 5-8. Dunărea Călăraşi, FCM Caracal, Dacia Mecanica Orăştie şi AS Paroşeni Vulcan – 30; 9. Minerul Cavnic – 29; 10. Unirea Alba Iulia – 28".

Principală sursă de alimentare cu jucători a echipelor din Divizia A, Divizia B propunea în ianuarie ’89 câteva nume importante, printre acestea fiind Gabor Gerstenmaier (Olimpia Satu Mare), care după Re­voluţie a ajuns în curtea lui Dinamo, Adrian Negrău (UTA), transferat de Steaua, sau Cristian Vasc (FC Maramureş Baia Mare), achiziţionat mai târziu de Universitatea Craiova. În schimb, Victor Titirişcă (FCM Progresul Brăila), golgeterul seriei I la finalul turului, n-a reuşit să se impună şi în primul eşalon al ţării, iar ca el au fost mulţi alţii.