Imagini dezolante de-a lungul canalului colector

În diferite părţi ale municipiului s-a acţionat şi continuă să se acţioneze pentru mai buna gospodărire şi înfrumuseţare a cartierelor, străzilor, parcurilor şi scuarurilor, incintelor unită­ţilor economico-sociale. Canalul co­lec­tor însă este… ocolit de acest spirit civic, gospodăresc, deşi pe marginea sa se derulează zilnic o bună parte a traficlui rutier intern şi internaţional.

Împreună cu Titu Tătaru, şef de ate­lier - canalizare la EGC, am parcurs canalul colector, până la ieşirea din oraş, reţinând, cu acest prilej, zeci şi zeci de imagini cu totul dezolante. Pe baza unui proiect de perspectivă ela­borat de câtre IPJ, la podul "viorele" aproape de intersecţia Străzii Cîmpia Islaz, canalul colector a fost acoperit, iar mai încolo, până la Bulevardul "23 August", s-au executat lucrări de cu­răţire şi de reprofilare a albiei sale (cu radieri de beton la bază), urmând ca şi această porţiune să fie acoperită. O bună bucată de vreme, după aco­perirea acestei porţiuni, aspectul ge­neral al canalului era unul curat, ci­vilizat. Acum - cu excepţia zonei din dreptul Autobazei IJTL, care este bine în­treţinută - s-a reinstalat dezor­di­nea, murdăria. Numeroşi cetăţeni cu gospodăriile situate prin preajmă, unii conducători auto, cu un scăzut nivel de conştiinţă civică, au aruncat în şi pe marginea canalului tot felul de gunoaie de grămezi de moloz, cauciucuri, elemente prefabricate din beton deteriorate, chiar şi... caroseria unui autoturism, împiedicând astfel scurgerea normală a apelor menajere şi pluviale.

Fluenţa traficului rutier pe margi­nea canalului se desfăşoară şi ea destul de anevoios (doar pe o singură parte) încât şoferii sunt nevoiţi să facă adevărate slalomuri din cauza deni­velărilor carosabilului, a şanţului, gro­pilor, unor guri de canal mai înalte. Trebuind să execute şi să racordeze la canalul cel mare, un alt canal menajer, dinspre Strada Râului, constructorii brigăzii de construcţii montaj a IJGCL (şef brigadă ing. Marin Vanghelie) au spart porţiunea carosabilului, consolidată cu plăci de beton, de la strada Bucovăţ până la Bulevardul "23 August", întrerupându-se astfel, de mai multă vreme, circulaţia rutieră pe partea dinspre oraş a canalului. Au rămas mormane de pământ, de bu­căţi de beton, unele dintre acestea că­zând în albia canalului. Practic totul în jur este în părăsire, constructorii respectivei brigăzi n-au mai adus strada la starea iniţială de viabilitate pentru care s-au cheltuit, la vremea res­pectivă, importante fonduri băneşti cu modernizarea ei. De asemenea, din luna octombrie anul trecut, tot cei de la şantierul amintit au încetat lucră­rile de modernizare a străzii (partea dinspre centrul oraşului) de la Bulevardul "23 August" până la intersecţia cu Strada Podari. Doar pe circa 100 de metri carosabilul a fost modernizat, lucrarea fiind, după cum spuneam, abandonată, cu tot cortegiul de inconveniente ce decurg din această situa­ţie. Dar şi acolo unde carosabilul a fost terminat (exemplu porţiunea din partea dreaptă a canalului colector cuprinsă între Strada Ţărăncuţei şi Strada Tabaci), lucrările s-au făcut de mântuială (consolidare necorespun­zătoare a pietrelor cubice, guri de canal deplasate, neridicate la cota prevăzută în documentaţia tehnică), EGC, refuzând astfel, pe bună dreptate, să semneze procesul verbal de recepţie a străzii cu pricina.

Desigur că mai sunt de soluţionat şi alte probleme de-a lungul canalului colector. În apropierea morii din Ro­mâneşti, peste respectivul canal s-a construit un alt pod nou, din be­ton, însă după dezafectarea vechiului pod au rămas neridicate bucăţi mari de beton care obturează scur­gerea apei. În sfârşit, constructorii ICCF tără­gă­nează definitivarea lucrărilor podului de cale ferată din zona Făcăi - Balta Verde, pe unde traversează canalul până la evacuarea în Jiu. Iată de ce Primăria municipiului trebuie să ia măsuri concrete şi eficiente pentru ca de-a lungul acestui canal colector să se instaureze o de­săvârşită ordine şi curăţenie, un aspect cât mai civilizat încât celor ce trec pe aici să nu li se mai ofere imagini dezolante precum cele des­crise în investigaţia noastră.
Aurel Popescu


Ne aflăm, într-una din zilele acestei primăveri, la Antrepriza nr. 1 Teleconstrucţia, Strada Bariera Vîlcii nr. 82. Pe ing. Ion Roibuleţiu, directorul unităţii l-am surprins vădit preocupat de în­treaga gamă de probleme de serviciu, dar şi receptiv faţă de cele vizând în­frumuseţarea. "Toate ca toate, dar cu un singur lucru nu mă împac în privinţa gos­podăririi" - ne-a declarat interlo­cutorul. Şi după ce ne-a făcut să în­ţe­legem adevărul, ne-am deplasat şi la faţa locului, ară­tându-ne inginereşte ceea ce avea de demonstrat, deşi specialitatea sa nu are tangenţă cu horticultura sau pe­dologia. De fapt, nici nu e nevoie să ai asemenea cunoştinţe de specialitate pentru a sesiza amă­nun­tul în cauză. În porţiunile decupate în suprafaţa trotuarelor, destinate spa­ţiilor verzi şi în special florilor, rondurile, nu numai când sunt săpate şi afânate, ci chiar şi doar relativ tasate, depăşesc nivelul bordurii, ceea ce face ca în cazul ploilor, în special torenţiale, rigolele să fie invadate de pământ care se revarsă o dată cu apa. De aici, o serie de inconveniente. Asfaltul în loc să fie spălat şi curăţat se îmbâcseşte cu mâlul antrenat de-a lungul marginilor străzii sau determină colmatarea sau chiar înfundarea reţelei de canalizare. E o ches­tiune de complicare, când poate fi atât de simplu, adică să nu se admită nici o derogare de la regulă, respectiv, nivelul pământului să nu depă­şească pe cel al trotuarului. Sigur că această situaţie pe artera în discuţie, ca şi pe altele, dacă mai există, nu se poate rezolva nici peste noapte, nici de la o zi la alta. Un început de bun augur se poate face, însă, peste tot, în aceste zile, când se fac plantări de arbori, arbuşti şi flori, în preajma blocurilor noi. Atenţie cu pământul care trebuie strunit, nu împrăştiat, preschimbat în ţărână sau praf, şi folosit pentru destinaţia pe care o are, fără nici un fel de consecinţe nedorite.
Horia Ionescu - Înainte, jud. Dolj, nr. 13.691 din 1989