Îngrijorarea maghiară în faţa unui presupus conflict militar cu România

Horn a relatat că Şeful Marelui Stat Major al Armatei Române a făcut o ameninţare implicită la adresa securităţii teritoriale a Ungariei. Potrivit lui Horn, acest ofiţer ar fi spus că Tratatul de la Trianon, din 1920, a fost nedrept deoarece i-a permis Ungariei să păstreze regiuni populate de etnici români. Horn a pretins că liderul militar român a cerut, de asemenea, ca această situaţie să fie schimbată. Tratatul de la Trianon a fost din seria Tratatelor de la Versailles care au urmat primului război mondial. În mod ironic, acesta i-a restituit Româ­niei Transilvania, care are o minoritate maghiară substanţială, şi, de asemenea, a lipsit Ungaria de teritorii care au fost transferate către Iu­goslavia şi Cehoslovacia.

Când Radio Europa Liberă i-a întrebat pe unii oficiali de la Budapesta pentru a afla mai multe detalii despre pretinsa afirmaţie a Şefului de Stat Major, aceştia au trimis către un fragment dintr-o publicaţie militară apărută în 1988 pe care maghiarii nu au reuşit să o identifice. Până la urmă, aceasta s-a dovedit a fi trimestriala "Lupta întregului popor", publicaţie militaro-istorică. Revista conţinea un articol scris de istoricul Ion Ardeleanu, care cita o carte publicată în 1944 de un jurnalist american cu le­gă­turi româneşti, decedat de multă vre­me, pe nume Milton Lehrer. Leh­rer, citat de Ardeleanu, a scris despre ce s-a întâmplat după Tratatul de la Trianon: "Dacă în anul 1920 a fost comisă o injustiţie, nu maghiarii ar trebui să se plângă, ci românii, pentru că, dincolo de graniţa politică, mai multe insule româneşti au rămas pe teritoriul maghiar".

Conducerea editorială a revistei  "Lupta Întregului Popor" îl are ca şef pe generalul Ilie Ceauşescu, fratele Preşedintelui. Ilie Ceauşescu este şi secretar al Consiliului Politic Superior al Armatei, nu chiar acel şef al marelui stat major menţionat de Horn, dar pe aproape. El s-a arătat plin de energie în a combate aşa numitul "revizionism" teritorial şi ideologic al Ungariei. În articolul său, Ardeleanu s-a întrebat despre fi­nalitatea Tratatului de la Trianon aşa cum a afirmat Horn când a discutat despre remarcile atribuite şe­fului român al Marelui Stat Major.
O NOUĂ DOCTRINĂ MAGHIARĂ DE APĂRARE?
Aluziile lui Horn la aceste pretinse ameninţări româneşti au venit la mai puţin de o lună de la controversatul interviu acordat ziarului Ita­lian La Stampa de către liderul reformist maghiar Imre Pozsgay şi de către şeful departamentului de relaţii externe al CC al Partidului Muncitoresc Maghiar, Csaba Tabajdi. Precum Horn, Tabajdi a punctat că România ar fi pretins că poate produce arme nucleare; şi s-a mai referit la posibilitatea ca acestea să fie rachete cu rază medie de acţiune. El a spus că Ungaria este aproape de a pune la cale propria sa doctrină de securitate naţională: "În concordan­ţă cu noile evaluări ale poten­ţialelor pericole. Astăzi, marea majoritate a maghiarilor ştie că atacul nu va veni din Vest, ci din sud-est, oricât de îndepărtată ar putea fi această ipoteză".

Pozsgay a confirmat că Ungaria va dezvolta în viitor propriul arsenal militar potrivit evaluării proprii privind ameninţările externe şi nu în funcţie de o evaluare internă, în cadrul Pactului de la Varşovia, sau o evaluare sovietică. El a sugerat că trupele vor fi mutate de la frontiera cu Austria către frontiera cu România.

Drept rezultat al interviului său pentru La Stampa, Tabajdi, care a făcut şi afirmaţii foarte critice la adresa lui Karoly Grosz, a fost suspendat din poziţia pe care o deţinea în partid, la 23 iunie; ulterior însă, importanţi oficiali din partid i-au luat apărarea. Superiorul său ime­diat din cadrul aparatului CC, Geza Kotal, a declarat pentru Radio Buda­pesta la 26 iunie că Tabajdi nu a inventat ceva nou. Matyas Szuros a declarat pentru cotidianul guvernului, Magyar Hirlap,  că este adevărat că "există în politica României un element căruia trebuie să îi acor­dăm o deosebită atenţie". În opinia lui Szuro, Tabajdi a făcut o "eroare tactică" vorbind despre o asemenea problematică în timp ce se afla în străinătate. Tabajdi a revenit acum la muncă, dar nu mai are autoritatea de a lua decizii.

În ciuda diverselor declaraţii despre îngrijorarea privind un pericol militar din partea României, Ungaria nu pare că face paşii concreţi la care cineva s-ar putea aştepta din partea unei ţări aflate în vreun fel în pericol din cauza vecinului său. Situaţia se află totalmente la polul opus: Ungaria continuă să îşi anunţe planul de a reduce pe termen lung din arsenalul militar. La o conferinţă de presă din 7 iulie, la Budapesta, un purtător al Ministerului Apărării a spus că primul pas în acest proces ar fi "lichidarea" în august 1989 a unei divizii staţionate în Ungaria de est (cu alte cuvinte mai aproape de România decât de Austria). În cadrul aceluiaşi interviu televizat în care el a menţionat "o anumită ameninţare militară în ultimele luni" (din partea Româ­niei), Horn a spus că el se aşteaptă ca Ungaria să fie capabilă să îşi reducă forţele armate mult mai mult ca rezultat al discuţiilor privind armele convenţionale, din Viena.

Cel puţin în public, liderii militari ai Ungariei neagă vreo ameninţare militară din partea României. În luna mai a acestui an, general maior Egon Szabo, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, a spus într-un interviu că, în vreme ce armata maghiară este "îngrijorată" de ceea ce se întâmplă în România, "tra­diţionala frăţie de arme dintre cele două armate s-a păstrat". Ministerul nu e la curent cu privire la vreo  ameninţare românească, a spus el, iar Pactul de la Varşovia va preveni orice situaţie care ar putea pune în pericol pacea româno-maghiară. În­tr-un interviu radiofonic mai recent, Ministrul Apărării, Ferenc Karpati, a spus că zvonul potrivit căruia trupele sovietice mutate din vestul Ungariei vor fi amplasate lângă frontiera cu România, în eventualitatea unui "incident" cu aceas­tă ţară, nu a fost decât o ştire alar­mistă care nu are nici un fundament. Mai mult, el a afirmat că un conflict militar între două ţări membre ale Pactului de la Varşovia este total exclus.
Douglas Clarke
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat