La Palatul Pionierilor de 26 ianuarie

Spectacolele de ziua tovarăşului Nicolae Ceauşescu s-au ţinut în 1989 în toată ţara, la casele pionierilor, în şcoli, în săli de spectacole, dar şi la Palatul Pionierilor din Bucureşti, actualul Palat al Copiilor. "În ianua­rie se marcau zilele de naştere ale tovarăşilor – la 5, respectiv 26 –, iar puţin şi Unirea, la 24.

Toate aceste spectacole aveau tentă festivă şi erau total politizate", îşi aminteşte Radu Vasilescu, actualul director al Pala­tului, fost profesor de muzică la acea vreme. Spectacolele se făceau în sala mare a Palatului Pionierilor, dar în alţi ani s-au organizat şi la Operă sau la Sala Palatului. "Se făceau repetiţii monstruoase, care durau câte două sau chiar trei săptămâni. De obicei îi strângeam pe copii la Sala Polivalentă, care este aproape de Palatul Copiilor", adaugă Radu Vasilescu.

La repetiţii, copiii stăteau de dimineaţa până seara, primeau sandvişuri de mâncare şi câte o sticlă de Pepsi. "Şi noi, profesorii, mai plecam acasă cu câte o sticlă sau două de Pepsi", rememorează fostul profesor de muzică. El adaugă că cele mai grele erau momentele de aşteptare, mai ales pe timp de iarnă. "Câteodată un grup de copii stătea degeaba şi câteva zile până când avea de repetat momentul lui. Stăteai câteva zile pentru 10 minute. Dar nu conta că lipseau de la şcoală. Festivismul era cumplit, dar mai toţi îl acceptau aşa, pentru că erau obişnuiţi", spune Vasilescu.

Tot acest festivism nu era aplaudat însă prea des de cuplul prezidenţial. "Nicolae Ceauşescu nu participa la zilele de naştere organizate pentru el la Palatul Pionierilor. La Palat a venit o singură dată, la inaugurarea clădirii, care s-a făcut în iunie 1986. Erau numai 500-600 de copii, prea puţini faţă de mulţimile pe care le putea strânge în aer liber sau în alte amplasamente mai mari", mai spune Radu Vasilescu.

Şi totuşi erau nişte pregătiri monstruoase. "Pentru a vă face o impresie, un culoar lung de vreo 60 de metri de la subsolul Palatului era plin cu hainele de spectacol ale copiilor. Erau geci roşii, galbene şi albastre ale celor care făceau tricolorul. Iarna aveau nişte imitaţii de cojocele, ca şi nişte bundiţe realizate artificial din pânză gri, ca să pară blană, iar pe margine garnisite cu blăniţă sintetică."   

La ziua de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu veneau formaţii din ţară, dar şi cele mai bune de la Palat. Spectacolul, organizat de Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi Ministerul Învăţământului, începea şi se termina cu versuri şi cântece pentru tovarăşa şi tovarăşul. În general participau formaţii de muzică, de balet, dar neapărat şi de dansuri populare, pentru că asta solicita de fiecare dată Nicolae Ceauşescu, după cum îşi aminteşte Vasilescu. La final, pe scenă se aduceau ca omagiu câte unul sau chiar două coşuri mari cu flori.