Notă
În fiecare dimineaţă, la ora 10:00, conducerea americană organizează o conferinţă cu directorii de emisiuni ai secţiilor naţionale, ocazie cu care se dau orientări privind tematica emisiunilor. Se coroborează, de asemenea, datele obţinute de secţiile naţionale, pe căi proprii.
Ulterior, la ora 11:00, fiecare secţie naţională organizează o altă reuniune, în care se realizează distribuirea sarcinilor. Centrala de informaţii elaborează materiale circulare de două ori pe zi, în care recomandă fiecărei secţii difuzarea unei anumite tematici, inclusiv ora de emisie. În aceste circulare sunt şi ştiri cu inscripţia "doar pentru informare" (BIO - background information only), care nu sunt date decât redactorilor, spre informare, cu interdicţia de a fi folosite în emisiuni.
Referitor la situaţia principalilor angajaţi ai Europei Libere, au fost obţinute următoarele date: Nestor Rateş, deşi nu a fost numit oficial în funcţia de director, a rămas în continuare la conducerea secţiei pentru România, primind din partea conducerii americane a postului asigurări în privinţa rezolvării problemelor personale solicitate de el, respectiv stabilirea întregii familii la München, loc de muncă pentru soţie şi soacră, precum şi "protecţie personală sporită", în vederea definitivării sale pe post.
Majoritatea angajaţilor secţiei române, inclusiv cei evrei, apreciază că, deşi Nestor Rateş face eforturi deosebite de integrare în activitatea curentă, "este încă depăşit de situaţie, nu are o privire de ansamblu şi nu acoperă corespunzător problemele organizatorice". Comparându-l cu predecesorul său, Vlad Georgescu, aceştia îl caracterizează extrem de comod, ezitant şi susceptibil. I se impută faptul că este foarte dificil şi nu încearcă să se sustragă cenzurii americane, care în ultima vreme a devenit foarte activă.
Nicolae Stroescu, director adjunct, a acceptat prelungirea contractului cu şase luni peste vârsta de pensionare, pentru a-l sprijini pe Nestor Rateş, în vederea "aclimatizării totale". Acesta, în ultima perioadă, manifestă însă un interes scăzut faţă de participarea la alte probleme decât cele cu caracter religios, de care răspunde direct în cadrul secţiei pentru România.
Nicolae Stroescu este apreciat de angajaţii mai vechi ai postului drept "ultimul reprezentant al epocii lui Noël Bernard", caracterizată printr-o anumită "ţinută şi demnitate", care în timp "a sucombat, din pricina mahalagismului redactorilor emisiunii «Actualitatea Românească»", încadrată de N.C. Munteanu, Emil Hurezeanu, Şerban Orescu, Gelu Ionescu, este etichetată de unii angajaţi evrei, în mod deosebit de Nestor Rateş, drept "cuibul atmosferei antisemite".
Unii angajaţi mai vechi ai postului, între care Max Banuş, Mircea Vasiliu şi Liviu Tofan, califică atmosfera existentă la post drept "funcţionărească", lipsită total de entuziasm şi credinţă în ţelul activităţii oficinei, fapt ce grevează asupra calităţii emisiunilor.
În perspectiva pensionării Monicăi Lovinescu de la subredacţia din Paris, aceasta, împreună cu Virgil Ierunca, se arată foarte preocupată de selecţionarea unui succesor "de valoare", pe care să-l propună americanilor. Persoana vizată de ei în prezent este istoricul Mihnea Berindei, cercetător la Centrul Internaţional de Cercetări Ştiinţifice din Paris, în legătură cu care sus-numiţii fac aprecieri elogioase, pentru pregătirea sa multilaterală, etichetându-l drept "o persoană care cunoaşte totul, are o memorie formidabilă, o personalitate căutată de mass-media din toată lumea".
Virgil Ierunca a confirmat unei surse a noastre că a intrat în posesia jurnalului din închisoare al lui Nicolae Steinhardt, circa 1.000 de pagini, apreciat de Virgil Ierunca drept o veritabilă operă literară şi politică, pe care va încerca să îl publice. Din afirmaţiile lui Virgil Ierunca, sursa a tras concluzia că acest jurnal i-a fost pus la dispoziţie de poetul Marin Sorescu, prieten bun de mulţi ani cu Nicolae Steinhardt, despre care Virgil Ierunca a precizat că "l-a întâlnit recent şi acesta i-a făcut o surpriză extraordinară".
În conformitate cu ordinele şi indicaţiile primite, cu prevederile programului de măsuri în problemă, acţionăm în continuare pentru: exploatarea informatică a informaţiilor obţinute în scopul iniţierii de noi măsuri combinative, vizând adâncirea stării de tensiune şi suspiciune în rândul angajaţilor şi colaboratorilor postului, compromiterea şi discreditarea unora dintre ei, precum şi organizarea unor acţiuni de dezinformare; obţinerea de noi informaţii referitoare la obiectivele stabilite postului de radio Europa Liberă de administraţia americană în contextul internaţional actual, la poziţia şi acţiunile propagandistice ale SUA, vizând destabilizarea politico-economică din unele ţări socialiste; aprofundare datelor de cunoaştere a orientărilor - date de conducerea americană a postului - secţiei pentru România, în vederea luării de măsuri adecvate de contracarare.
Mihai Pelin,
Operaţiunile "Meliţa" şi "Eterul" - Istoria "Europei Libere" prin documentele de Securitate, Bucureşti, Editura Albatros, 1999, p. 616-619
Citește pe Antena3.ro