Moartea generalilor comandanţi de Miliţie

Doi dintre generalii care au fost trimişi de Nicolae Ceauşescu, în decembrie 1989, să participe activ la reprimarea demonstranţilor din Timişoara şi Arad au fost arestaţi în tren, între localităţile Deva şi Simeria. Este vorba despre generalii Constantin Nuţă (general-locotenent) şi Velicu Mihalea (general-maior), comandanţii Miliţiei din România socialistă.

Arestarea
În data de 23 decembrie 1989 la Deva s-a anunţat că generalii de miliţie Constantin Nuţă (adjunctul ministrului de Interne, Tudor Postelnicu, şi şef al Inspectoratului General al Miliţiei) şi Velicu Mihalea, adjunctul lui Nuţă, se află în rapidul Pannonia 22, care mergea de la Arad la Bucureşti. Un telefon primit de la Arad a comunicat la Deva vagonul, compartimentul şi locurile pe care erau aşezaţi în tren cei doi generali. Ei au fost arestaţi la Simeria şi duşi sub pază întâi la sediul Inspectorului Judeţean de Miliţie, în biroul comandantului de atunci, colonelul Ion Nicolae, şi apoi la Unitatea Militară 01719 din Deva. Generalul Constantin Nuţă era adjunctul ministrului de Interne, Tudor Postelnicu, şi şef al Inspectoratului General al Miliţiei (IGM), iar generalul Velicu Mihalea, adjunctul IGM.

Gheorghe Firczak a răspuns la toate apelurile telefonice ce s-au primit în sediul Consiliului Judeţean Hunedoara, începând cu data de 22 decembrie 1989.  Îşi aminteşte că în 23 decembrie, cam în jurul orei 11.30, a primit un telefon de la Arad, de la Valentin Voicilă: "Acesta ne-a informat că Nuţă şi Mihalea se aflau în rapidul Pannonia 22. Ne-au fost transmise şi vagonul şi numerele locurilor pe care erau aşezaţi cei doi. Maiorul Marin Teodorescu, care a preluat comanda Inspectoratului Judeţean Hunedoara al M.I., a organizat grupa de ofiţeri şi subofiţeri, care s-a dus la gară să-i aresteze pe cei doi generali. Îmi amintesc că primul care s-a oferit să meargă la gară a fost Velu Căluşer. El îi cunoştea pe cei doi. Am vorbit şi cu generalul Ion Hortopan, pe care l-am anunţat despre telefonul primit de la Arad". În cartea sa "Hunedoara - O cronică a Revoluţiei Române din Decembrie 1989", Gheorghe Firczak redă o declaraţie a lui Velu Căluşer, care a participat la arestarea celor doi generali. "Echipa a fost formată din mr. Doru Cosma, lt. Gheorghe Filipescu, lt. maj. Eugen Petca, lt. maj. Ion Păuna, lt. Maj. Virgil Bădescu, plt. Teodor Tat, mr. Dumitru - Ioan Arsenie, lt. col. Mircea Bodeanu, maistrul militar ştefan Szenes, lt. Ioan Dudaş. Aceasta s-a deplasat la gara CFR Deva cu un microbuz şi o maşină a Circulaţiei. S-au constituit grupe de câte doi, astfel încât să se poată acţiona în tot trenul. Ne-am mascat după stâlpii din gară. Trenul a sosit la timp(...). Eu şi colegul Cosma am hotărât să urcăm ultimii, ca nu cumva ei (n. red.: generalii) să coboare. Fiecare echipă a urcat în vagoane. Eu am făcut echipă cu lt. Filipescu, acţionând în vagoanele 2 şi 3. Sesizarea era că ei sunt în al cincilea vagon de la clasa I după locomotivă. Am verificat toate compartimentele, toţi pasagerii, fără a-i legitima, pentru că noi îi cunoşteam pe cei doi. Am hotărât înainte de a urca în tren că acela care îi zăreşte aşteaptă la capătul vagonului pentru ca să vină şi ceilalţi". Relatarea lui Velu Căluşer continuă: "Am ajuns în vagonul al cincilea, unde l-am întâlnit pe mr. Cosma (...). Ne-am apropiat şi ne-a spus că gen. lt. Constantin Nuţă este la WC, iar gen. mr. Velicu Mihalea se află în compartiment (...). Cosma şi Filipescu au rămas la uşa WC-ului (...). Eu m-am deplasat la compartimentul unde era Bădescu. Au mai venit Petca şi Dudaş. În compartiment mai era un cetăţean cu un copil. În compartiment a intrat lt. maj. Bădescu, care i-a pus pistolul în piept şi spunându-i «Domnule general, eşti arestat!». (...) Eu cu Petca şi Bădescu i-am pus cătuşele. Am luat bagajele de sus şi l-am scos pe hol, îndreptându-l spre uşă, când trenul intra în gara Simeria. Mr. Cosma, văzând că gen. lt. Nuţă nu mai iese de la WC, a împins uşa cu piciorul şi l-a luat în starea în care era. L-am coborât din tren şi gen. Nuţă i s-au legat mâinile la spate cu o curea şi cu o cravată. În gara Simeria erau microbuzul şi maşina de la Circulaţie. (...). Nuţă cerea să discute cu un reprezentant al Armatei. (...) Au fost cercetaţi. Gen. lt. Nuţă nu avea asupra lui niciun act de identitate, doar un bilet de avion, pe ruta Arad - Bucureşti, pe numele Negrilă. Gen. mr. Mihalea avea o legitimaţie şi un permis de intrare la baza de agrement "Izvoranu". Cei doi au fost duşi, la ordinul telefonic al generalului Hortopan, la UM 01719 din Deva. Ulterior, după discuţii cu generalul Ion Hortopan de la Bucureşti s-a decis ca Nuţă şi Mihalea să fie transferaţi de la Deva. După mai multe discuţii s-a stabilit ca Nuţă şi Mihalea să fie duşi la Sibiu. De altfel, însuşi Nicolae Militaru a aprobat executarea transportului cu elicopterul. După mai multe discuţii telefonice, de la Sibiu , de la UM 01989, a fost trimis un elicopter IAR - 330 nr. 72, având un echipaj format din trei persoane: maiorul Nicolae Tudor, comandant de patrulă, căpitanul Victor Motica, secund pilot - şef patrulă şi maistrul militar Nicolae Galaftion, mecanic de bord. Elicopterul a fost verificat: nu prezenta nicio defecţiune şi nu avea urme de proiectile sau schije. Aparatul a plecat de la Sibiu în data de 23 decembrie, în jurul orei 17, iar echipajului i s-a cerut să zboare la joasă înălţime, să evite zonele Orăştie şi Cugir, iar convorbirile radio să fie folosite numai în caz de necesitate.

Sfârşitul
Cei doi generali au fost urcaţi în elicopter pentru a fi duşi la Sibiu. În prealabil, maiorul Nicolae Tudor a cerut ca generalii să fie încătuşaţi, iar unităţile de pe traseu să fie informate asupra zborului, astfel încât să nu se execute trageri asupra elicopterului. Audiat de o comisie senatorială în 1992, căpitanul Dorel Rusu a povestit cum au fost legaţi cei doi generali: "Împreună cu căpitanul Baciu Lucian i-am legat individual cu sfoara folosită pentru ancorarea completelor de mascare. Propunerea de fixare a acestora de bancheta din spate a venit din partea pilotului, care şi-a exprimat şi teama de zborul care va urma. Menţionez că cei doi erau cu mâinile încătuşate la spate. Aveau picioarele apropiate, cu legătură cu laţ peste glezne, continuare până la genunchi, fixare de partea de jos a banchetei, revenire şi răsucire a sforii pe după cătuşe; fixare de bara de sus a banchetei, revenire la braţe de două ori, trecere sfoară peste piept, înfăşurare în jurul celuilalt braţ, fixare prin mai multe noduri la bara de sus a banchetei. Mecanicul de bord şi pilotul şi-au exprimat siguranţa că generalii nu pot sări la ei, deoarece primul va sta cu arma îndreptată spre ei". Elicopterul a decolat de la Deva în jurul orei 19.40, cu destinaţia Sibiu, după ce fusese verificat şi se constatase că aparatul de zbor nu prezenta defecţiuni şi nici urme de gloanţe sau scurgere de petrol şi lichide. Elicopterul a fost apoi reperat în zona comunei Vinţu de Jos, cu sensul de zbor spre municipiul Alba Iulia, pe firul râului Mureş. Audiaţi mai târziu de comisia senatorială, militari şi ofiţeri de la UM 01496 au declarat că din unitatea lor nu s-a tras asupra aparatului de zbor. În schimb, un angajat de la IGO Alba Iulia, ce lucra la bazinele de apă, Gheorghe Munteanu, a declarat că a tras două focuri de avertisment. Atât Munteanu, cât şi şeful postului de poliţie de la Vinţu de Jos, susţin că focurile de armă s-au auzit după ce elicopterul a depăşit o unitate de pontonieri. Cert este că martorii au declarat că s-au auzit focuri de armă, iar un militar în termen, George Grigoraş, a declarat că: "Au fost rafale scurte de câteva, 3-4 până la 5 gloanţe, a fost o mică pauză, iarăşi foc cu foc. După aceea a urmat explozia imediat. A fost perioada de după explozia elicopterului, nu prea mult şi iarăşi au început tot de acelaşi zgomot, după care au explodat acele rachete care făceau şi un suflu care ajungea până la mine".

Carbonaţi
Aparatul de zbor a căzut undeva pe dealul Mamut. Trei dintre cadavre, având arsuri pe tot corpul, au fost găsite pe o distanţă între patru şi 25 de metri faţă de focarul incendiului. Ulterior, rapoartele medico-legale au arătat că era vorba despre membrii echipajului, a căror "moarte a fost violentă şi a fost cauzată de politraumatisme produse prin lovirea de corpuri dure în momentul căderii de la înălţime şi prin acţiunea flăcărilor în condiţiile unui accident aviatic". În schimb, cadavrele celor doi generali au fost carbonizate. Fragmente multiple ale elicopterului au fost găsite împrăştiate pe o suprafaţă de 70 - 90 de metri. În aprilie 1995, dosarul a fost închis, considerându-se că totul a fost un accident. În ianuarie 2007,  Secţia Parchetelor Militare a redeschis dosarul în care este anchetată moartea generalilor de miliţie Constantin Vasile Nuţă şi Velicu Mihalea, în decembrie 1989, după ce generalul magistrat Dan Voinea a dispus infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dată iniţial în acest caz. Procurorii militari au reluat astfel cercetările privind împrejurările în care elicopterul la bordul căruia se aflau generalii Nuţă şi Mihalea s-a prăbuşit pe 23 decembrie 1989 după ce asupra lui s-a tras cu o armă de calibru 7,62. Cercetările efectuate ulterior de procurori într-o altă cauză privind tot evenimentele din decembrie 1989 au condus la concluzia că "doborârea elicopterului s-ar putea datora acţiunii sau inacţiunii unor generali aflaţi la conducerea MApN şi a Comandamentului Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene a teritoriului (gl. Militaru Nicolae, gl. Hortopan Ioan, gl. Ruse Iosif, gl. Rotaru)". Elicopterul IAR 330 cu numărul 72 a fost doborât - aşa cum reiese şi dintr-o expertiză tehnică efectuată încă din 1994 - după ce asupra sa s-a tras cu armă de calibru 7,62 de către persoane neidentificate. Aeronava avea un echipaj compus din trei persoane care au decedat şi ele în urma prăbuşirii elicopterului, în apropiere de Alba Iulia, pe dealul Mamut. Cei mai mulţi dintre cei care au participat la arestarea celor doi generali au ocupat de-a lungul vremii posturi importante în Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara. Velu Căluşer a ocupat ani buni postul de şeful SIPI Hunedoara (fost doi şi-un sfert).

"Specialiştii"
De numele generalului Nuţă se leagă trei acţiuni de reprimare a unor demonstraţii anticomuniste. Generalul Constantin Nuţă a participat, în noiembrie 1987, la reprimarea revoltei muncitorilor de la Braşov. Împreună cu generalul Emil Macri (care conducea Direcţia a II-a a Securităţii şi Contrainformaţiilor Economice), Constantin Nuţă a coordonat măsurile represive. Pentru că a fost "eficient" la Braşov, generalul Nuţă a fost trimis şi el la Timişoara în decembrie 1989. Pentru a şterge urmele măcelului de la Timişoara, adică pentru a face să dispară 43 de cadavre ale unor persoane împuşcate, începând cu data de 17 decembrie 1989, în oraşul de pe Bega, Elena Ceauşescu le-a ordonat lui Ion Coman şi Tudor Postelnicu să ardă acele cadavre. Postelnicu transmite ordinul generalilor Macri şi Nuţă. Cadavrele au fost duse la Bucureşti în data de 19 decembrie, iar generalul Constantin Nuţă le-a telefonat subalternilor săi să preia autoutilitara cu care erau transportate cadavrele, care au fost duse la crematoriu, unde au fost arse. După ce şi-au "îndeplinit" misiunea la Timişoara, cei doi generali, Nuţă şi Mihalea, au aterizat în seara zilei de 22 decembrie 1989 la Arad. De la Hotelul Parc unde aceştia fuseseră cazaţi - împreună cu alţi "pasageri" veniţi pe calea aerului din Timişoara - s-au tras focurile de armă spre Primăria oraşului. Aşa începuse "războiul" dintre "terorişti" şi "revoluţionarii" arădeni soldat cu peste 20 de morţi.