x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special "Moromeţii", ultimul succes al cinematografiei comuniste

"Moromeţii", ultimul succes al cinematografiei comuniste

de Ilarion Tiu    |    17 Feb 2009   •   00:00

Printre puţinele modalităţi de distracţie ale românilor în februarie 1989 se numărau filmele la cinematograf. Atunci când prindeau unul bun! "Moromeţii" lui Marin Preda, în regia lui Stere Gulea, părea "artă de disidenţă", căci personajele nu vorbeau despre "ei".



"Facerea" peliculei n-a fost un de­mers facil, rememorează re­gi­zorul Stere Gulea. Ideea unui film după romanul lui Marin Preda i-a ve­nit în anul 1984, când a întocmit un pro­iect de scenariu. La acea vreme, pu­ţinii regizori erau liber-profesi­o­nişti.

Dacă aveau "comenzi", adică dacă producţiile erau acceptate de Mi­nisterul Culturii, o duceau foarte bine. Dacă nu, trebuiau să se reprofileze, făcând regie la televiziune. Iniţial, Stere Gulea n-a fost aşa de no­ro­cos. A de­pus scenariul la Cultură, fiind ulterior chemat de ministrul de re­sort, Ion-Traian Ştefănescu, pentru "ne­­go­cieri". Demnitarul i-a transmis că este interesant proiectul său. Ar fi "bine" să facă întâi un film despre re­a­­l­­­­izările socialismului, până se vor găsi fonduri pentru "Moromeţii". I-a pro­mis că "se va lupta" pentru proiectul său. Stere Gulea a refuzat filmul propagandistic, pierzându-şi spe­ranţele că va putea ecraniza roma­nul lui Marin Preda. Norocul său a fost schimbarea lui Ion-Traian Ştefănescu. Noul titular al postului a aprobat sce­na­riul, ur­mând ca filmul să fie turnat sub egida Studioului Cinematografic Bu­cureşti (care, de fapt, era la Buftea). Pe atunci, ministrul Culturii era ceea ce numim astăzi "ordonator de credi­te".

Filmul "Moromeţii" a avut un buget generos, de circa 5 milioane de lei, îşi aminteşte Stere Gulea. Pe atunci, va­loarea unui bloc cu 50 de apartamente! A umblat mult până să gă­sească o locaţie corespunzătoare. Do­rea să fie cât mai asemănătoarea satu­lui descris de Preda. S-a oprit undeva în apropierea satului natal al scrii­to­rului, în judeţul Teleorman. Era o uliţă ne­locuită, pe care a amenajat-o conform viziunii sale regizorale. Condiţii de filmare nu prea erau – actorii mân­cau pe unde puteau, nu era catering, ca la filmările de astăzi. Nici rulote cu cabine proprii nu aveau, costu­mându-se prin boscheţi sau în autobuze. Filmările au durat aproximativ cinci luni, incluzând aici pauzele pentru repetiţii şi amenajări necesare.

Încă din timpul realizării pro­duc­ţiei, "Moromeţii" a avut parte de ne­plă­ceri. Angajaţii Ministerului Culturii care gra­vitau în jurul filmărilor s-au speriat de scenariul peliculei, care conţinea unele aspecte contrare ideologiei.

În primul rând, lui Stere Gulea i s-a re­proşat condiţia mizeră a ţăranului român ce reieşea din film. Romanul lui Preda fusese scris în 1955, când regimul accepta o literatură cu ţărani ţinuţi în "bezna" lipsei de învăţătură de către exploatarea moşierimii. Însă în anii ’80, propaganda mergea pe li­nia eroilor luminaţi revoluţionari care mobilizaseră dintotdeauna masele. Mai era şi chestiunea naţional-comunismului lui Ceauşescu: toate "hibele" istoriei românilor, chiar "acoperindu-i" pe "burghezo-mo­şieri", trebuiau ascunse!

Nu numai mizeria ţăranului ex­pu­să în scenele filmului a ne­mul­ţumit partidul. Discuţiile din "Poiana lui Io­can" despre liberali, ţărănişti, le­gio­nari nu mai erau pe placul unei is­torii cum ajunsese istoria naţională în Ro­mânia comunistă. Tinerii urmau să afle că existase odată plura­lism şi... nu era bine!

În al treilea rând, lui Stere Gulea i s-au reproşat "taclalele" ţăranilor des­pre regele Carol al II-lea şi familia lui: "Âla micu", maică-sa, lotul său... Nu cumva a vrut să strecoare o "şopârlă" despre "ăla micu" al lui Ceauşescu? Obiecţii de dome­niul absurdului, căci Marin Preda, când îşi scrisese romanul, nu-l cunoştea pe Ceauşescu.

Din cauza unor astfel de "pro­bleme", filmul a apărut pe ecrane abia la ani după finalizare. În 1985 fusese gata, dar abia în septembrie 1987 a fost lansat. Stere Gulea îşi aduce aminte că deseori era chemat la vizionări cu responsabilii Ministerului Culturii, ai Secţiei Propagandă a Comitetului Central etc. Inclusiv ideologii-şefi (Petru Enache, Dumitru Popescu) erau degringoladă. Părerile lor fluctuau de la o vizionare la alta – uneori era un film foarte bun, ce prezenta imaginea reală a ţăranului român în anii ’30, alteori Stere Gulea era pus la zid pentru "chestiunile-problemă" ale peliculei. Dintre "sabotorii" "Mo­ro­me­ţilor" s-a remarcat scriitorul Titus Popovici, care reclamase în mai multe rânduri filmul la "partid". Astfel că demnitarii Ministerului Culturii ştiau despre "Moromeţii" că era "cu probleme" înainte de a viziona pelicula. Stere Gulea afirmă că demersurile lui Popovici la "cei de sus" se legau de o adversitate personală pe care o avusese cu Marin Preda.

În astfel de condiţii, Stere Gulea îşi luase gândul că "Moromeţii" va ajunge vreodată în cinematografe. Filmul îl terminase în 1985, onorariul încasat, în valoare de 50.000 de lei, se cam epuizase şi el. Până când, brusc, în aprilie 1987, responsabilii Ministerului Culturii l-au anunţat că în toamnă va avea loc lansarea oficială. Regizorul nu-şi poate explica ce s-a întâmplat "la nivel înalt", cum au fost rezolvate toate "chestiunile-problemă". Pentru că n-a tăiat nimic din el, deşi anterior primise liste cu cadrele ce ar fi trebuit scoase, în opinia cenzorilor.

Stere Gulea, împreună cu actorii "Moromeţilor", a străbătut toată ţara pentru a lansa filmul. A avut mare succes la spectatori, care aveau ocazia să vadă un film bun, pe lângă "bazaconiile" servite de propagandă.

×