Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În anul 1989, la 1 mai se împlineau 100 de ani de la declararea acestei date din calendar ca ziua muncii şi a muncitorilor.
Totodată, istoricii partidului mai numărau 50 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică de la 1 mai 1939, când, în mod evident, Nicolae şi Elena Ceauşescu au avut un rol important în organizarea acesteia. O asemenea sărbătoare trebuia să fie bine celebrată, iar măsurile ce urmau a fi luate coborau ca ordine de îndeplinit de la Comitetul Central până la ultima organizaţie de partid. Trei secţii ale CC-ului, Secţia Organizatorică, Secţia Propagandă şi Presă şi Secţia Relaţii Externe au elaborat la 4 martie 1989 un Plan pentru ca 1 mai să fie sărbătorit grandios. Indicaţiile de la Centru vizau organizarea de adunări festive, spectacole, sesiuni ştiinţifice şi simpozioane, expoziţii omagiale fotodocumentare în toată ţara. Nu era uitată nici presa care avea obligaţia să publice şi să transmită articole şi programe speciale închinate acestei zile. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe avea planificat să organizeze, cu prilejul zilei de 1 mai, reuniuni diplomatice şi evenimente menite să prezinte marile realizări ale "Epocii Nicolae Ceauşescu". Vă prezentăm documentul pregătitor al sărbătoririi zilei de 1 mai, intitulat Plan de Măsuri, redactat de CC al PCR, care se regăseşte în Arhiva Diplomatică.
La 1 Mai anul acesta se împlinesc 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939, în organizarea şi desfăşurarea căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au avut un rol determinant. Totodată, se împlinesc 10 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc.
Poporul român sărbătoreşte aceste evenimente într-o deplină unitate în jurul gloriosului nostru partid comunist, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, într-o atmosferă de puternică angajare patriotică a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă a tezelor, ideilor şi orientărilor de excepţională însemnătate teoretică şi practică cuprinse în magistrala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti din noiembrie 1988, amplu şi mobilizator program de muncă şi acţiune revoluţionară al întregului patid şi popor, pentru îmbunătăţirea neabătută a Programului partidului, a hotărârilor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, întâmpinând ziua de 1 Mai cu rezultate deosebite în toate domeniile vieţii economico-sociale.
Aniversarea a 50 de ani de la marea demonstraţie patriotică, antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 constituie un prilej de a releva bogatele tradiţii de luptă ale poporului nostru, activitatea revoluţionară a Partidului Comunist Român în conducerea marilor bătălii de clasă împotriva exploatării şi asupririi, a războiului şi fascismului, pentru realizarea unităţii de acţiune a clasei muncitoare, prin crearea Frontului Unic Muncitoresc, semnificaţia politică a sărbătoririi de către clasa muncitoare a zilei de 1 Mai în România.
În istoria mişcării muncitoreşti şi revoluţionare din ţara noastră vor rămâne înscrise cu litere de aur activitatea revoluţionară şi rolul determinant al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al tovarăşei Elena Ceauşescu, în organizarea şi desfăşurarea marii demonstraţii antirăzboinice şi antifasciste din Capitălă, de la 1 Mai 1939, prima mişcare puternică din Europa, din acei ani, care a chemat nu numai poporul român şi clasa muncitoare din România, dar şi clasa muncitoare de pe întregul continent la lupta împotriva fascismului şi războiului, pentru apărarea independenţei tuturor statelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au aflat în fruntea luptei revoluţionare a poporului român pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea patriei, pentru transformarea revoluţionară a societăţii româneşti.
Întreaga naţiune aduce cu îndreptăţită mândrie patriotică, şi cu acest prilej, un vibrant omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu, marele Erou între eroii neamului, înflăcărat patriot revoluţionar, strălucit conducător al partidului şi statului, eminent gânditor şi om politic, personalitate proeminentă a lumii contemporane, care de peste cinci decenii şi jumătate îşi dedică cu neasemuită dăruire eroica activitate revoluţionară înfăptuirii idealurilor supreme ale poporului român de unitate, independenţă, libertate şi progres, triumfului cauzei socialismului şi comunismului, colaborării şi păcii în lume, tovarăşei Elena Ceauşescu, militant de frunte al partidului şi statului, pentru îndelungata activitate revoluţionară consacrată binelui şi fericirii poporului, exprimându-şi sentimentele de aleasă stimă, profundă recunoştinţă şi înaltă preţuire pentru drumul de glorie parcurs de România în anii socialismului, cu deosebire după Congresul al IX-lea al patidului, pentru prezentul şi viitorul luminos al patriei.
– Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste să organizeze, prin oficiile diplomatice, reuniuni, gale de filme şi expoziţii de carte social-politică, care să evoce lupta de veacuri a poporului român pentru unitate şi independenţă, tradiţiile revoluţionare ale clasei muncitoare, ale partidului Comunist Român. Vor fi prezentate pe larg marile realizări obţinute de România în anii glorioşi ai "Epocii Nicolae Ceauşescu", obiectivele dezvoltării economico-sociale a patriei. Va fi înfăţişată politica externă promovată de partidul şi statul nostru, prestigioasa activitate internă şi internaţională a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consacrată înfăptuirii aspiraţiilor poporului român de progres şi bunăstare, idealurilor păcii şi colaborării între toate statele lumii.
– Publicaţiile pentru străinătate să consacre numere şi rubrici speciale, să asigure articole, materiale documentare şi seturi de fotografii care, cu sprijinul oficiilor diplomatice, să fie puse la dispoziţia ziarelor şi revistelor de peste hotare, a altor mijloce de informare în masă. Radioteleviziunea Română să pregătească progame şi benzi înregistrate cu emisiuni pe care să le transmită organismelor similare din străinătate cu care întreţine relaţii de colaborare.
– Comitetele judeţene de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti centrale să elaboreze programe de acţiuni proprii, în vederea aplicării prezentelor măsuri.
Arhiva Ministerului Afacerilor Externe
