Anul I, nr. 1, Ianuarie 1989
În primele zile ale primului an de libertate, Petre Mihai Băcanu a primit la redacţie vizita generalului Mihai Chiţac. "Începusem să scriem despre el, ne-a explicat domnia sa cum a intrat, după Revoluţie, în posesia matriţei folosite la realizarea samizdatului, mi-a dat telefon că vrea să avem o discuţie. Nu aveam timp, l-am primit pe la 12 noaptea. Cât eram cu el a venit un ofiţer de la Cercetări Penale care avea în grijă obiecte, nu înscrisuri, şi mi-a adus matriţa. El mi-a spus că şi maşina mea de scris e tot acolo. Atunci Chiţac i-a spus să-mi aducă înapoi şi maşina. Încerca să ne intre în graţii. Practic, Chiţac a restituit matriţa. Am ţinut-o în redacţie." Acum, tiparniţa improvizată de Petre Mihai Băcanu este expusă în Muzeul Presei de la Washington.
Redăm în continuare conţinutul primei pagini din ziarul clandestin România. După cum a povestit şi Petre Mihai Băcanu, textele conţineau însă greşeli, ce n-au mai apucat să fie corectate. În varianta din 1989, toate articolele apar semnate "R". Autorii fiecărui material au fost devoalaţi în primele zile după Revoluţie. Astfel, "Am ales România" fusese scris de Mihai Creangă, "Am crezut" de Anton Uncu iar "Ce vrem noi" de Petre Mihai Băcanu. Alături de acestea, ziariştii au mai ales un citat din Mihai Eminescu despre tiranie şi demagogie şi un altul, aparţinându-i lui Panait Istrati.
Am ales "România"
pentru că numele sfânt al ţării şi viitorul ei sunt mai presus de orice.
pentru că, înjosită şi sărăcită în această epocă cacofonică, ţara poate şi trebuie să-şi revină din letargie, regăsindu-şi demnitatea şi prosperitatea pe care le merită.
pentru că doar numele ţării şi nu al unui partid, necum al unei persoane, ar uni iar toate energiile, ideile şi speranţele noastre.
Am ales ianuarie
pentru ca noul an să ne unească împotriva acestor marionete politice, cărora poporul le-a dăruit totul, în schimb un sac de vorbe goale, umilinţe şi necazuri primind.
Uniţi-vă, români!
pentru ca toate sărbătorile să fie ale noastre şi nu o tămâiere ridicolă a unui ins ridicol.
în toată presa noastră de azi nu mai răzbate nici măcar umbra unei opinii care să reflecte tristele realităţi ale ţării – am ales această cale spre adevăr.
citiţi şi răspândiţi "ROMÂNIA"
Am crezut...
Ne vorbea despre democraţie, despre independenţă şi bunăstare... Şi am crezut. Siluia în chip dureros limba română, dar lua atitudine împotriva hegemonismului sovietic, condamna greşelile şi abuzurile predecesorului, deplângea mincinos starea de înapoiere a României, reabilita persoane şi epoci, scotea de sub interdicţie "Deşteaptă-te, române!"
...Şi am crezut. Cum am fi putut să nu credem... Când tancurile călăreau sub şenile Primăvara de la Praga el s-a opus iar noi i-am stat alături. Atunci l-am aplaudat, într-adevăr. Am crezut că el este omul acela curajos, democrat, cinstit, conducătorul pe care îl merita acest popor năpăstuit de istorie.
Priviţi-l acum! Tiran, obtuz, conservator, a făcut din minciună politică de stat şi din cultul personalităţii religie. Partidul e el, statul tot el, armata – el. Nu are miniştri – sau e ca şi cum nu i-ar avea – dar are o familie numeroasă. Sindicatul a devenit o instituţie aservită, FDUS maimuţăreşte în chip penibil formele democraţiei pluraliste, economia se prăbuşeşte la indicaţiile şi recomandările lui. Drepturile cetăţeneşti nu mai există. În plina foamete şi mizerie prin care trece ţara "comunistul de omenie" continuă să bălmăjească cu cinismul dintotdeauna aceleaşi vorbe goale despre bunăstare, democraţie, libertate, trimite trupe să reprime mişcarea braşovenilor, dă interviuri mincinoase şi ne obligă la complicitate, veghind cu slugi şi câini de pază tăcerea şi răbdarea noastră; demolează biserici şi monumente istorice şi proiectează cel mai odios atentat la valorile morale şi culturale ale poporului român. Din chipul conducătorului visat a rămas o tristă caricatură.
Ce vrem noi
"Alianţa «R» şi ziarul său se vor un suflu înnoitor, o revoluţie în conştiinţă, o lecţie de adevăr, fiind conştienţi de responsabilitatea morală şi socială pe care ne-am asumat-o privind descătuşarea societăţii, fără a ne depărta de valorile cucerite de societatea noastră, dar dorind o nouă faţă a ei, un profil conform năzuinţelor noastre.
Vom încerca, cu modestele noastre mijloace, să suplinim ceea ce ar trebui să facă presa noastră: discuţii sincere, fiecare să poată spune sincer ce doreşte şi gândeşte. Este nevoie de o confruntare de opinii, de libertate la discuţii, pluralism autentic de idei, dialog constructiv. «R» – o tribună a ideilor oamenilor acestei ţări, care-şi doresc o viaţă demnă, într-o ţară care ar fi în stare să le-o asigure, dacă ar fi gospodărită cum trebuie, dacă toate aceste probleme ar fi discutate în mod public, fără valul minciunii şi secretului impus de tot ceea ce nu convine actualei conduceri ruptă de realităţile vieţii, de interesele oamenilor şi departe de a da semne că doreşte să poarte un dialog cinstit cu masele, pentru ca acestea să hotărască ce este bine şi ce nu.
Ne adresăm deopotrivă tuturor claselor: muncitorimii, cunoscută pentru înalta sa conştiinţă, cu aplecarea sa spre prefacerile sociale; intelectualităţii, pentru pronunţatul său spirit de organizare, ţărănimii, caracterizată prin energia sa, acelor oameni care ştiu bine când să iasă la arat fără să fie împinşi de la spate de cel ce s-a proclamat Erou al noii revoluţii agrare.
Suntem convinşi că prin restructurare lucrurile se vor îndrepta vizibil, dacă fiecare va încerca să gândească şi să lupte pentru interesul general, în aşa fel încât perioada care vine s-o putem depăşi fără greutăţi prea mari; dorim ca apele mici ale iniţiativelor şi ideilor noi să se strângă într-un fluviu.
«România» va promova informarea larg deschisă, cinstită, chiar polemică, fără a pretinde că deţine monopolul adevărului, dar vom încerca să-l căutăm, fără să se mai teamă cineva de caracterul neobişnuit al părerilor; dorim o cotitură în viaţa noastră, o înviorare a ei, anularea tuturor îngrădirilor privind activitatea individului şi care-i lezează demnitatea, dorim reforme în locul administraţiei birocratice şi cinice.
Vrem să luptăm cu dogmatismul, să-i scoatem pe oameni din starea de apatie şi indiferenţă, să abolim înstrăinarea poporului de activitatea socială, în aşa fel încât să se afirme dorinţa de bine a fiecărui om care este astăzi un executant orb, fără nici o posibilitate de afirmare civică.
«R» doreşte să amorseze în conştiinţa românilor avantajele înnoirilor, să îmbrăţişeze căile sugerate de viaţă, să găsească forme de stimulare a muncii, pentru că trebuie să ne pregătim să muncim într-un mod nou, ca să scoatem economia din impas, pentru dezvoltarea sănătoasă a societăţii. Prin «R» vrem să afle şi cei care nu ştiu sau se fac că nu ştiu, realităţile ţării, să trezim conştiinţele, să găsim drumul ascuns până acum în spatele uşilor închise, prin restructurare profundă, apărarea demnităţii umane. Să ne punem întrebări, să venim cu idei, căutări care să ducă la asanarea şi umanizarea vieţii economico-sociale."
Citește pe Antena3.ro
Click pentru a mari imaginea