x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rufe scoase "la-nflorit"

0
16 Mai 2009 - 00:00

Prietene, mă-ntreb, adesea, cum mai arată şi ce-o mai fi făcând dada Jenica, la vremea vârstei ei târzii? O ştii şi tu, tânără – o frumuseţe a satului nostru de pe valea Coşuştei...



Ţi-aminteşti, nu-i aşa? O "furase", în seara nunţii, vecinul meu, Mitică. Părinţii îi hotărâseră, peste voia ei, un mariaj "profitabil": mirele "de neam", "înstărit". A rămas fictivă căsătoria fără voie. S-a măritat cu Mitică, a adus pe lume un băiat şi o fată, amândoi aşe­z­aţi acum la casele lor, unde "bă­trâ­nii" găsesc bucuria de a-şi mângâia şi legăna nepoţii.

Dar proaspăt, viu, de parcă ieri s-ar fi întâmplat, mi-a rămas în amintire spălatul şi "înfloritul" rufelor, pe ma­lul Coşuştei, râul fără de care copilăria n-ar fi imaginabilă... În voioasă (şi departe de orice or­go­liu) întrecere cu tinerele femei de vârs­ta ei, dada Jenica se dovedea cea mai pricepută: muia rufele, îndelung, le freca, apoi cu să­pu­nul de casă: urma clătitul, limpe­zitul, potriveala sinelii, aşezatul "la în­florit" - în aria pietrişului compact, perfect spălat de ape, şi în blânda bătaie a soarelui, pă­reau fantastice, imaculate petale de flori, pe care nu pământul, ci mâinile ei le zămisliseră.

Câteva ceasuri mai târziu, spre chin­­dia mică, frumos călcate şi împă­turite, în arome de sulfină şi busuioc, rufele erau chitite în lada de zestre...

Şi toate astea mi le-amintesc, iubite prietene, când trec de-a lungul marii artere craiovene, Calea Bucureşti, cu tramvaiul, dintre "Electro" către vest, şi privesc spre dreapta. Şi când treburi mă poartă prin cartierul "Brazda lui No­vac" sau "Craioviţa Nouă". În balcoa­ne-s spânzurate - as zice, aproape im­pudic - fel şi fel de rufe. Rănesc ochiul trecătorului, dacă are, el, ochi să le vadă... E, poate, vina mea că le văd. Şi că nu-mi pot reprima o excla­ma­ţie: O, altceva era "înfloritul rufe­lor"!
Justin Mohor - Înainte, jud. Dolj, nr. 13.693 din 1989


"În ciocolata pe care mi-am cumpărat-o de la magazinul «Premial» din Str. Academiei - ne semnala Constantin Bădăluţă (Str. Elev Ştefă­nescu nr. 61) - am găsit corpuri străi­ne. Chiar dacă este vorba de o excep­ţie, consider că ar fi mai bine ca întreprinderea producătoare să acorde un plus de atenţie calităţii." Ciocolata despre care ne scrisese Constantin Bădăluţă fiind produsă de Întreprin­derea de produse zaharoase "Kandia" din Timişoara, am supus cazul aten­ţiei Inspectoratului pentru controlul calităţii bunurilor de consum. Din răspunsul primit reţinem că s-au constatat la producător o serie de neglijenţe pentru care s-au aplicat severe sancţiuni.


"Pentru buna funcţionare a caza­nului de baie din apartamentul în care locuiesc este nevoie de un alt arzător - ne scria Teodor Iftode (Str. Cavafii Vechi nr. 5). Meseriaşii ICRAL Vitan mă tot amână pe motiv că n-au găsit încă arzător de tipul celui folosit la caza­nul meu. Nu s-ar putea găsi însă o altă so­lu­ţie pentru a putea be­ne­ficia de serviciile cazanului de baie?" Nu, n-a fost ne­voie de o altă so­luţie deoarece prin in­tervenţia DGDAl s-a procurat şi s-a în­locuit piesa de­fectă, acum cazanul de baie func­ţio­nând în mod corespunzător.


"În blocul nostru - sesiza Valeriu Ioniţă din Str. Ion Iriceanu nr. 18 - risipa de energie electrică este... vizibilă, trei becuri fiind aprinse continuu. Deşi avem automat de scară, acesta nu funcţionează." În blocul cu pricina există într-adevăr automat de scară, dar, greu de crezut, nu se apela la el. Constantin Cocoş, preşedintele comi­te­tului asociaţiei de locatari, promite însă că se va preocupa de reducerea consumului de curent electric. Până acum însă ce-o fi păzit? Iar pentru a ne convinge că şi în această asociaţie s-a înţeles necesitatea evitării oricărei risipe de energie electrică, solicităm organelor IDEB să includă în acţiunile de control şi imobilul cu pricina.


"Încercaţi şi dv. să folosiţi măcar una dintre agrafele de păr pe care mi le-am procurat nu demult din co­merţ" - ne îndemna Iulia Dincă (Str. Ceai­rului nr. 1) oferindu-ne vreo zece bucăţi. Am încercat, dar fără succes; în momentul depărtării capetelor unei agrafe aceasta se rupea. Producătorul - înscris pe suportul de carton al agrafelor: cooperativa "Progresul" din Timişoara, căreia i-am trimis sesi­za­rea Iuliei Dincă - spre lauda sa, ne răs­punde operativ, cerându-şi scuze şi asigurându-ne că n-a fost vorba decât de un număr mic de agrafe, scăpate de exigenţa controlului de calitate, provenite dintr-un lot de sârmă neco­res­punzător calitativ. Pe lângă mă­surile menite să evite producerea şi li­vrarea de agrafe... casante suntem in­for­maţi că Iuliei Dincă îi vor fi trimise agrafe dintr-un lot nou, corespunză­tor calitativ.


"Întâmpinăm greutăţi în valorificarea ambalajelor de sticlă - ne scrie Gh. Cucu din Str. Pecetei nr. 4 A. La complexul comercial Pajurei 1, ba nu se mai primesc sticle de 1 litru, ba acelea de o jumătate de litru. Lucrătorii de aici nu sunt obligaţi să respecte pre­ve­derile legale?" Obligaţi sunt, dar ei considerau că-şi pot permite dero­gări.
S-au înşelat însă şi acum regretă pentru că Direcţia Generală Comercială a in­tervenit cu toată fermitatea, în­locuind întregul personal al uni­tăţii.
Eugen Eftimiu - Informaţia Bucureştiului, nr. 10.963 din 1989

Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de