x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sandviş din ciolan afumat

0
Autor: Veronica Bectas 03 Noi 2009 - 00:00
Cele mai aprinse discuţii, între noi co­le­gele gospodine şi mame, erau cele privitoare la conţinutul pacheţelului pentru copii, la şcoală. Pacheţelul ăsta ne înne­bunea. Problema mezelurilor era majoră. Discutam des şi ne împărtăşeam ideile şi noile descoperiri culinare care în­lo­cuiau cu succes mezelurile tradiţionale.

Aşa se face că, într-o zi, alături de o colegă şedeam la coadă la mezeluri, la un magazin nou, pe o stradă dosnică. Pont vândut de o femeie de serviciu, de la noi de la birouri, care locuia în zonă. Cu speranţele afişate în ochi şi în gesture, aşteptam să apară maşina cu minunile. Vânzătoarele ne-au avertizat că s-ar putea să întârzie camionul pentru că trece şi pe la nu ştiu ce fabrică de mezeluri ca să le ducă un motor. Bun. Să întârzie, dar să şi vină, mi-am zis în gând şi mi-am mai tăiat din exaltare.  

Între timp, am pus de o discuţie cu cele două colege de coadă, din faţa noastră, privind conţinutul pacheţelului pentru copii. Aaa, se părea că subiectul ardea peste tot, nu numai la noi. Aşa se face că cele două femei şi-au dat drumul la guri. Am aflat tot felul de tehnici şi compoziţii de preparare a sandvişurilor. Una, din dreapta, înaltă şi bărbătoasă, îmi zice că ea, atunci când face rost de mezeluri, imediat pregăteşte mai multe sandvişuri, le împachetează în celofan şi le pune la congelator. "Şi pâinea, bre?", întreabă vecina ei, purtătoarea unei mustăcioare fine, pe lateralele buzei superioare. "Da, dragă, aşa, gata făcute!", i-a răspuns. "Păi, cum i-l dai copilului?", în­tre­bă nedumerită fe­me­ia. "Mă, îl scoţi de seara şi dimineaţa îl pui în tigaia unsă cu puţin ulei şi-l încălzeşti pe o parte şi pe alata. Cum s-a încălzit, că doar s-a decongelat toată noap­tea, îl pui în celofan şi hârtiuţă şi-l bagi în ghiozdan!", îi explică ea cu voce hazlie. "Aha!", se dumiri colega mea care ciulise urechile. "Şi mai completezi cu puţin muştar, cu o feliuţă de roşie...", mai zise ea ca să pună moţul pe sandviş. Mustăcioasa se uită la ea şi-i zise: "Da, ce bre, o felie de gogonea nu merge? Dacă e iarnă, de unde roşie?". Colega mea clipi şi-i zise: "E, am zis şi eu, ce-am dat cu parul? Ce te superi?". Femeia se scuză apoi, zise: "Fir-ar ai dracu'! M-am săturat de stat pe la cozi! Când e una, nu-i ailaltă! Ba stai pentru carne, ba pentru raţie, ba pentru mezeluri! Am auzit că stai la coadă şi la cimitir!" "Termină dragă, nu vorbi pros­tii!", îi zise colega mea, ca să nu izbucnească şi ea. Femeia cea bărbătoasă observă agitaţie prin magazin şi zise: "Cred c-a venit ceva că se zoresc zânele alea!".

Zânele primiseră marfa şi se străduiau să o aranjeze cât mai aproape de cântare. "Vezi ce-a adus?", întrebă mustăcioasa. "Aaaa, numai şiră afumată şi ciolane! Atât se ve­de", răspunse bărbătoasa care se ridicase pe vârfuri şi se ţinea de micuţa mea colegă să nu cadă. Se lăsă în jos şi zise: "E, bine şi cio­la­nele afumate! Mai cu o varză, mai cu o fa­sole... merge!". "Da, dar de pachet?", în­trebă mustăcioasa. "Păi îţi zice fata cum să faci!", o linişti colega mea, împungându-mă cu degetul. "Spune-i dragă cum să facă ceva pentru pachet din ciolan!", mă în­dem­nă ea. Fără nici un elan am început să-i spun femeii: ia ciolanul şi spală-l, apoi îl pui la fiert, într-o oală, cu apă cât să-l acopere, o foaie de dafin şi patru căţei de usturoi. Pui la fiert şi doi morcovi. Ciolanul fierbe mult, cam o oră şi jumătate, poate chiar două, după cât este de tare, dacă n-ai "oală minu­ne". Când intră furculiţa în el, îl scoţi şi-l laşi să se răcească puţin, apoi îl tai în partea cea cu mai puţină carne şi-i scoţi osul. În locul osului îl ungi cu usturoi pisat, pui o bucăţică de slănină, dacă ai, pui morcovul fiert şi câteva felii de castravete acru, tăiate pe lung. Îl rulezi, îl legi bine cu aţă, ca să nu se desfacă, îl ungi cu ulei şi usturoi pisat, îl pui într-o cratiţă cu foarte puţină zeamă în care a fiert şi-l dai la cuptor cât să se rumenească. Îl scoţi şi-l dai la rece, apoi îl tai felii pentru sandvişuri!, i-am zis eu tocmai când am intrat în magazin. Nici c-am mai întâlnit-o. 
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de