x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sărbătoarea catedralei patriarhale, petrecută în discreţie maximă

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică 21 Mai 2009 - 00:00

Sărbătoarea Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena însemna pentru bu­cureşteni, printre altele, şi hramul catedralei patriarhale. Prăznuirea sfin­ţilor care, prin actele lor istorice, au ridicat creştinismul la rang de religie recunoscută de stat avea loc cu bu­curie, dar cu discreţia necesară acelor vremuri.



Părintele profesor Florin Şerbănescu, consilier patriarhal pe probleme de patrimoniu, ne-a spus: "Spre deosebire de astăzi, slujba de hram a catedralei patriarhale s-a ţinut în biserică, nu pe esplanadă, aşa cum se obişnuieşte în zilele noastre la marile sărbători. Aceasta şi pentru că nu era voie să fie o astfel de manifestare în aer liber, care să atragă atenţia. Din punct de vedere strict liturgic nu era nimic deosebit, slujba era ca şi astăzi, nu avea cum să fie altfel.

A fost slujbă arhierească, la care  a participat Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, mulţi preoţi, diaconi şi, bineînţeles, mulţime de credincioşi, în limitele în care aveau loc în biserică. Părintele Patriarh a ţinut un cuvânt de în­vă­ţătură despre viaţa şi activitatea Sfin­ţilor Constantin şi Elena, ocrotitorii catedralei. Nu exista mediatizare ca astăzi.

Singurele locuri în care se scria despre evenimentele religioase ale ţării erau revistele periodice Glasul Bisericii, fiecare episcopie avea va­rianta sa de revistă cu acţiunile, evenimentele şi temele sale, şi revista Biserica Ortodoxă Ro­mână". În aceste publicaţii erau făcute cunoscute şi agendele de lucru ale patriarhului şi ierarhilor, iar cititorii care aveau acces la acestea (erau comercializate prin unele biserici) aflau despre vizitele episcopilor la diferite biserici din arealul eparhial, aflau despre sfinţiri de biserici, citeau despre vieţile sfinţilor şi puteau lua cunoştinţă de articole cu teme mai profunde, cum ar fi studiile la diferite opere şi traduceri ale unor cărţi de bază ale creşti­nismului.

Dacă pe Dealul Mitropoliei, în sfântul lăcaş ridicat de Constantin Şerban Basarab la 1656, credincioşii îl slăveau pe Dumnezeu şi îi lăudau pe sfinţii Lui, în schimb, în forurile laice, To­va­răşa primea cinstirea unei zeiţe de ziua numelui unei sfinte în care nu credea.
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de