Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În autobiografiile solicitate membrilor de partid, obligatorii erau detaliile despre familie: părinţi, unchi, fraţi, surori, cumnaţi, soţ sau soţie şi socri. Interesa "originea socială" a rudelor, precum şi orientarea politică.
În autobiografiile conţinute în dosarul de cadre, Manea a scris că era al doilea născut al lui Constantin şi Păuna Mănescu. Despre "nea Costică", tatăl lui, şi despre doi dintre fraţi interesante amănunte, unele neprecizate de Manea Mănescu în faţa forurilor de partid, a dat Pavel Câmpeanu în volumul "Ceauşescu. Anii numărătorii inverse".
Despre "nea Costică", Pavel Câmpeanu scrie că era "mic meseriaş din Ploieşti, purtător de lavalieră şi de pălărie cu boruri largi", care "propovăduia un socialism mai contemporam cu Saint Simon decât cu Karl Marx, dar şi cu cu iz voltarian, în care - cred că îl citez exact - «fiecare muncitor va avea căsuţa lui şi grădina lui»".
Socialismul i-a prilejuit lui nea Costică nu doar revelaţii politice, ci şi... onomastice. Dificultăţi trebuie să fi avut preotul când va fi rostit la ceremonia botezului numele primului născut al lui nea Costică Mănescu. Pentru că acesta din urmă n-a ales pentru viitorul creştin un banal Ion, Gheorghe, Vasile sau Dumitru. Străfulgerat de-o inspiraţie nu divină, ci revoluţionară, micul meseriaş din Ploieşti şi-a botezat copilul cu numele fruntaşului socialist de origine bulgară Christian Racovschi. Numele - Racovschi - iar nu prenumele ceva mai comun - Christian - l-a primit fratele mai mare al lui Manea.
Iar extravaganţele onomastice ale tatălui nu s-au oprit acolo. În 1919 i s-a mai născut un băiat. Inspirat probabil de Revoluţia Rusă, i-a spus copilului nici mai mult, nici mai puţin "Lenin", după liderul bolşevicilor victorioşi în lovitura de stat din octombrie 1917.
Fiul venit pe lume între Racovschi şi Lenin a primit un nume autohton - Manea. Racovschi l-a iniţiat pe Manea într-ale socialismului, după cum avea să scrie acesta mai târziu. Din pricina orientării politice, Racovschi a ajuns de mai multe ori în spatele gratiilor. La închisoare l-a cunoscut şi Pavel Câmpeanu. Era alintat de familie şi cunoscuţi "Cocu", scrie memorialistul.
După 23 august, Racovschi s-a încadrat în Securitate. "Suferea de o ciroză agresivă, ce nu putea fi tratată decât în Elveţia, descrie Pavel Câmpeanu ce va să zică dragostea frăţească. Îl cunoscusem pe Manea atât în calitate de vecin - am locuit în acelaşi imobil din str. Pictor Iscovescu 2, cât şi în cea de şef al Secţiei de Ştiinţă şi Artă a CC. El continua să deţină această funcţie influentă când i-am sugerat deschis să întreprindă ceva pentru trimiterea fratelui său la tratament în Elveţia. El mi-a răspuns la fel de deschis că nu se bagă. Cocu a murit la scurtă vreme după aceea (în 1957 - n.n.)."
Lui Lenin i se zicea în familie Leancu, şi în tinereţe fusese unul dintre cei mai iscusiţi hoţi de buzunare ai Ploieştiului. Necazuri trebuie să-i fi adus numele de Lenin în timpul războiului împotriva "hidrei bolşevice". Astfel că a făcut cerere şi l-a schimbat în Gheorghe. Înrolat în armată, a căzut prizonier la nemţii aflaţi în război cu urmaşii adevăratului Lenin. Prizonieratul i-a adus lui Lenin devenit între timp Gheorghe excluderea din partid. Nu doar numele şi-l schimbase, ci şi meseria. În anii '50, Manea îl recomanda pe fratele său ca profesor.
Citește pe Antena3.ro
