Sistematizarea României: judeţul Bacău

Raport privind acţiunile des­fă­şurate în domeniul perfecţionării şi modernizării teritoriului şi lo­ca­lităţilor

Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră a cunoscut, începând de la Congresul al IX-lea al partidului, măsuri de profundă originalitate privind înfăptuirea politicii de repartizare raţională, echilibrată a forţelor de producţie, măsuri concepute şi ela­borate din iniţiativa şi cu aportul determinant al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

Remarcabilele realizări obţinute în cei 24 de ani de profunde transformări şi permanente înnoiri în viaţa economico-socială a ţării, se reflectă şi în economia judeţului nostru.

În prezent producţia industrială este de cinci ori mai mare faţă de 1965, producţia agricolă de 2,6 ori, fondurile fixe productive de 7 ori, obţinându-se un volum total de activitate economică de 130.455 lei/locuitor.

Toate aceste rezultate s-au obţinut ca urmare a construirii în aceşti ani, în judeţul Bacău, a unui număr de 12 unităţi industriale şi dezvol­tarea şi modernizarea tuturor întreprinderilor existente. Astfel, nivelul producţiei industriale obţinute în anul 1965 se realizează în prezent în numai 71 de zile.

Din întreaga producţie industrială a Româ­niei socialiste, judeţul Bacău realizează 90,8% cauciuc sintetic, 26,4% sodă caustică, 19,9% plăci fibrolemnoase, 18,5% hârtie, 13,3% ţesături lână şi tip lână, 11,3% ţiţei extras şi alte produse de im­portanţă deosebită pentru economia naţională.

Din economia judeţului se exportă peste 70 de produse şi grupe de produse în peste 50 de ţări. Realizări însemnate s-au obţinut şi în agricultură, ca urmare a efortului de investiţii făcute de stat pe linia amenajărilor de irigaţii şi dotărilor cu tractoare şi maşini agricole. Suprafaţa irigată a crescut de 12 ori, iar suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor a scăzut de peste trei ori faţă de anul 1965.

O puternică dezvoltare au cunoscut, pe baza îndrumărilor permanente, de înaltă competenţă şi ţinută ştiinţifică ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, primviceprim-ministru al Guvernului şi în judeţul nostru, ştiinţa, învăţământul, cultura, activitatea politico-educativă de formare a omului nou, constructor conştient al viitorului său liber, factor determinant pentru progresul economico-social, pentru victoria socialismului şi comunismului în patria noastră.

Dispunem de 1.203 unităţi de în­văţământ în care este cuprinsă în­treaga populaţie de vârstă preşco­la­ră şi şcolară, precum şi 625 de studenţi în învăţământul superior; pa­tru instituţii teatrale şi muzicale, cinci centre de cultură şi creaţie "Cân­tarea României", 236 de centre de activitate cultural-artistică şi de creaţie tehnică "Cântarea Româ­ni­ei", 214 cinematografe. În dome­niul ocrotirii sănătăţii funcţionează opt spitale cu 4.957 paturi, 1.144 medici şi un număr corespunzător de cadre medii sanitare.

Pe baza orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului, şi în ju­deţul nostru a avut loc o analiză apro­fundată a structurii reţelei de co­mune şi localităţi, precum şi a uni­tăţilor economice din agricultură, urmărindu-se folosirea mai bună a potenţialului economic existent, creşterea capacităţii productive a fiecărei unităţi economice şi ad­mi­nistrativ-teritoriale, pentru creş­te­rea efectelor autoconducerii, auto­ges­tiunii şi autofinanţării.

În vederea aplicării hotărârilor Con­ferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare din martie 1988, s-au reanalizat schiţele de sistematizare ale tuturor localităţilor ur­bane şi rurale ale judeţului, rezul­tând o reducere a perimetrelor construibile cu 19.402 hectare, supra­fa­ţă ce va fi folosită în continuare pentru producţia agricolă.

Au fost elaborate detalii de siste­matizare pentru toate localităţile ur­bane, precum şi pentru centrele civice ale comunelor, care să asigure amplasamente pentru realizarea integrală a planului de construcţii de locuinţe şi obiective social-cultu­rale în actualul cincinal.

La elaborarea detaliilor de siste­ma­tizare s-a avut în vedere stabi­li­rea unui regim de înălţime care să asi­gure densităţi optime, zonifica­rea funcţională a teritoriului, echi­pa­rea tehnico-edilitară, îmbună­tă­ţirea circulaţiei şi transportului în comun, în condiţiile utilizării cât mai complete a terenurilor din peri­me­trele construibile.
Din analizele efectuate, cu res­pec­tarea strictă a orientărilor şi indi­ca­ţiilor primite în vederea perfec­ţio­nă­rii organizării şi modernizării re­ţelei de localităţi, a rezultat oportu­ni­tatea aplicării următoarelor mă­suri:
- menţinerea în continuare a două municipii;
- trecerea în categoria oraşelor a localităţii Dărmăneşti, cu o popu­la­ţie de 14.027 locuitori, o producţie globală industrială de 3,6 miliarde de lei, un număr mediu personal mun­citor de 3.650, o dotare social-cul­turală şi echipare tehnico-edilitară corespunzătoare, astfel încât în total pe judeţ vor fi şase oraşe;
- reducerea numărului de co­mu­ne cu două, prin contopirea co­mu­nei Solonţ cu Ardeoani şi Roşiori cu comunele Negri şi Dămieneşti.

Propunerile de contopire a comu­nelor Solonţ şi Roşiori cu alte comu­ne învecinate au fost amplu dezbă­tu­te în plenarele comitetelor comunale de partid cu activul, în sesiuni ale consiliilor populare şi adunări ce­tăţeneşti, în toate cazurile partici­panţii exprimându-şi acordul faţă de măsurile prezentate.

Criteriile care au stat la baza acestor propuneri au avut în vedere faptul că cele două comune sunt am­pla­sate în zona de deal, cu teren arabil puţin, în pantă, slab productiv, cu o populaţie redusă şi în continuă scădere.
Urmare a acestor propuneri, re­ţeaua de localităţi a judeţului va cu­prinde: două municipii, şase oraşe, 77 comune.

Prin propunerile făcute se asigură cadrul de organizare optimă a lo­calităţilor care dă posibilitatea va­lorificării într-o măsură sporită a re­surselor materiale şi forţă de muncă existente pe plan local şi atingerea indicatorilor de dezvoltare econo­mi­co-socială prevăzuţi pentru etapa 1991-1995.

S-a acţionat pentru reorganizarea consiliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, creşterii rolului acestora în teritoriu şi cuprinderii în activitatea de îndrumare şi coordo­nare şi a zonelor de deal şi munte.

În acest scop s-a propus organiza­rea a 14 consilii unice agroindustriale de stat şi cooperatiste, faţă de 12 existente, fiind cuprinse în sfera de activitate toate unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului.

Stabilirea localităţilor reşedinţă de consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatiste s-a făcut ţinând seama ca acestea să se afle în centrul de greutate al activităţilor agricole din teritoriu, să aibă o bază econo­mică corespunzătoare, legături cu o cale de comunicaţie majoră, precum şi condiţii de a se dezvolta ca centre urbane.

În ceea ce priveşte cooperativele agricole de producţie, s-a propus menţinerea celor 71 de unităţi existente. În corelare cu organizarea con­siliilor unice agroindustriale de stat şi cooperatiste şi a celorlalte unităţi agricole, s-a propus organizarea a 14 staţiuni pentru meca­ni­za­rea agriculturii ce vor avea în subordine 95 de secţii.

Pentru edificarea ca oraşe agroindustriale a localităţilor reşedinţă de consiliu unic agroindustrial de stat şi cooperatist, prin programele ela­borate până în anul 1980 se vor organiza noi secţii de producţie şi prestaţii, 60 de săli de clasă, un centru de cultură şi creaţie "Cântarea Ro­mâ­niei", un spital cu 120 de paturi, trei dispensare-policlinici, opt maternităţi, cinci băi publice şi alte obiective, urmând ca în etapa 1991-1995 să fie completate toate dotările ne­cesare acestora.

Propunerile privind organizarea şi modernizarea teritoriului şi lo­ca­lităţilor, organizarea consiliilor uni­ce agroindustriale de stat şi coope­ratiste, a celorlalte unităţi din agricultură, asigură cadrul organizatoric necesar îndeplinirii hotă­râ­ri­lor Congresului al XIII-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului, a ho­tărârilor şedinţei comune a Plenarei CC al PCR, a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi ob­şteşti din noiembrie 1988, a tezelor, orientă­ri­lor şi sarcinilor cuprinse în magistra­la expunere de excep­ţio­na­lă valoare teoretică şi practică a to­va­răşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, adoptată ca mobilizator program de muncă şi acţiune re­voluţionară pentru între­gul popor.

Angajându-ne să milităm cu toată fermitatea pentru îndeplinirea exem­­plară a sarcinilor ce ne revin pentru transpunerea în viaţă a obiec­tivelor cuprinse în hotărârile de partid şi de stat, şi având adeziu­nea tuturor locuitorilor judeţului Bacău, adresăm rugămintea condu­cerii partidului, personal tova­ră­şu­lui Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ne­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socia­liste România, de a aproba propu­ne­rile privind măsurile de organizare a te­ritoriului şi modernizarea lo­ca­li­tăţilor din judeţul Bacău, cuprinse în proiectul de decret întocmit în acest scop.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dos. nr. 21/1989