Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Concursul naţional de creaţie şi interpretare ale muzicii uşoare româneşti", aceasta era titulatura oficială - căci "festival naţional" era doar "Cântarea României", care îl îngloba şi pe acesta.
Secţiunea de creaţie a avut, în 1989, 36 de piese finaliste, selecţionate din cele 200 înscrise. Manifestarea a fost deschisă de două melodii în afara concursului, semnate de Temistocle Popa - "Cântec pentru noua zi" (Daniel Iordăchioae) şi "Flori pentru august" (cântată de toţi soliştii de la Interpretare, în număr de 28, aleşi din cei 150 înscrişi), precum şi "Ce frumoasă e marea!" de Aurel Manolache, cu Florin Apostol, câştigător al Trofeului de Interpretare din '88.
Cele 56 de piese cântate de finaliştii de la interpretare (fiecare câte două) au fost gravate pe şapte albume Electrecord care se vindeau deja la sală. Pe scenă, finaliştii au cântat pe negativele realizate de Orchestra RTV, dirijor Ion Cristinoiu, grupurile conduse de Ionel Tudor şi Alexandru Wilmanyi şi grupul vocal Choralis, condus de Voicu Enăchescu.
Înaintea prezentării juriilor au fost reamintite piesele dinstinse cu trofeu la Mamaia '88: "Dacă într-o zi mă vei iubi" de Ion Cristinoiu (interpretată de Daniel Iordăchioae) şi "Dă-mi o şansă" de Cornel Fugaru (interpretată de Gabriel Cotabiţă). Juriile erau diferite, doar preşedintele (Vasile Tomescu, secretar al Uniunii Compozitorilor) era comun. La Creaţie au fost, între alţii, Laurenţiu Profeta, Cornel Trăilescu, Sergiu Eremia, Ion Cristinoiu, Dorin Teodorescu, Paul Enigărescu, poetul Mircea Florin Şandru. La Interpretare au jurizat Temistocle Popa, Georgeta Stoleru, Cornel Fugaru, Anton Şuteu, Gabriel Alexandrescu (Trofeul Mamaia '85 la Interpretare), Gabriela Sauciuc.
Înainte de festival au avut loc pe litoral concertele "Avanpremieră Mamaia", sub egida Teatrului "Fantasio", de fiecare dată cu sala arhiplină; fiecare concurent putea să se rodeze şi, atenţie!, era şi plătit, aşa cum şi fiecare apariţie pe scena festivalului se plătea, ceea ce după '90 nu s-a mai întâmplat! La aceste avanpremiere din '89 au susţinut recitaluri Silvia Dumitrescu, Cătălin Crişan şi Daniel Iordăchioae.
După festival, în toamnă, s-a făcut un turneu în aceeaşi formulă prin ţară; îmi aduc aminte amuzat că la Cluj-Napoca am întrerupt spectacolul fiindcă atât Cătălin, cât şi Daniel, tinere vedete cu orgolii ale vârstei, doreau să închidă concertul! Oricum, trebuie subliniat apăsat meritul indiscutabil al omului care a salvat festivalul după întreruperea brutală din 1976 - secretarul de stat la CCES, Ladislau Hegheduş. Lui i se datora reluarea în 1983 şi menţinerea la un nivel absolut respirabil, datorită abilităţii de a strecura 2-3 piese "tematice", la început şi la sfârşit, şi atât. Eu, ca prezentator, îmi scriam de mână câteva fraze, în rest brodam liber pe lista de melodii dată de organizatori.
Nu-mi aduc aminte cu cât am fost plătit, dar mi-am putut realiza ambiţia de a locui la Hotel Rex, interzis românilor de rând.. Mai mult, în '89 mi-am luat chiar un apartament! Problema aici era nu preţul (iar de eleganţă, nici vorbă!), ci să obţii aprobarea. Aveam o doamnă foarte drăguţă la centrala Mamaia, îi duceam două invitaţii la festival şi... deveneam boier, parcându-mi fălos Dacia la scară!
La Creaţie, în '89, Trofeul a fost acordat melodiei "Românie", cântată de Otilia Rădulescu şi Daniel Iordăchioae. În finalul festivalului, regizorul Biţu Fălticineanu a aşezat acea "copertă" tematică de care aminteam: mai întâi "Pentru liniştea planetei", apoi "E sărbătoare la Mamaia", două piese în afara concursului de Cornel Fugaru, cântate de un grup de solişti. În rest, nu s-a mai făcut obişnuita ierarhizare, 11 melodii primind titlul de "Laureat" şi două - Premiul special. Între laureaţi: George Grigoriu, Mişu Iancu, Dan Stoian, Vasile Veselovschi, Şerban Georgescu (toţi plecaţi dintre noi), Jolt Kerestely, Aurel Manolache, Viorel Gavrilă, Dumitru Lupu, Mihai Vanica, Horia Moculescu, Corneliu Meraru, Ionel Tudor.
Unele titluri au devenit şlagăre: "Cine iubeşte" (Mirabela Dauer), "Şi m-am îndrăgostit de tine" (Adrian Daminescu), "Mama" (Cătălin Crişan), "S-aducem dragostea-napoi" (Gabriel Dorobanţu), "Întoarce-te, iubire" (Marina Scupra), celelalte cântece din palmares fiind interpretate de Cornel Constantiniu, Marina Florea, Gabriel Cotabiţă, Mădălina Manole şi Cătălin Crişan, Carmen Rădulescu, Bogdan Bradu, Monica Anghel, Dan Spătaru.
La Interpretare, Trofeul a revenit lui Alin Cibian, 18 ani, din Deva. Între premiaţii mai cunoscuţi astăzi s-au numărat Marius Dragomir (premiul I), cel cu "Party in Transylvania" peste ani, Aurelian Temişan (Premiul Tinereţii), Geanina Olaru (premiul al III-lea), Iunia Tănase (premiul Criticii). N-au reuşit însă să intre în palmares Adrian Enache (avea s-o facă în anul următor), Luminiţa Dumitrescu, Loredana Otrocol, Ioan Capanu (acum solist la Teatrul din Ploieşti), Brânduşa Acsânte, Georgeta Cernat (în prezent redactor la Radio România), Aneta Nedelescu, Gabriela Moraru - toţi foarte dotaţi, dar şi atunci juriile o mai "scrânteau". Festivalul a durat cinci zile: două consacrate Interpretării, două Creaţiei, ultima Galei laureaţilor.
Ce s-a întâmplat în 20 de ani la Mamaia? Teatrul de vară este tot neacoperit, se pare, în schimb concurenţii nu mai sunt plătiţi; sala era atunci luată cu asalt, acum nu se umple nici cu sute de invitaţii; atunci până şi tinerii aspiranţi la glorie apăreau pe albume Electrecord, azi ei părăsesc anonimi scena concursului; cândva la Mamaia se lansau 4-5 hituri autentice la fiecare ediţie, acum încercaţi să fredonaţi un refren de anul trecut, etc.
Nu e nostalgie, dar până în 1989, aşa cum era el, Festivalul de la Mamaia, era o sărbătoare a muzicii uşoare; azi, invadat
de rock, dance, etno, el şi-a pierdut identitatea muzicală, nemaifiind, aşa cum scria cândva faimosul critic muzical Mario Luzzato Fegiz în "Corriere della sera", în Italia, "Un Sanremo la malul Mării Negre"...
