x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ungaria se pregătea de referendum

0
26 Oct 2009 - 00:00



Ziua aleasă pentru referendum. Par­ticiparea de­pă­şeşte cu puţin ju­mătate din nu­mărul persoanelor cu drept de vot, 53,6% din 7,8 milioane de alegători. Speranţele liderilor PSM, mai ales ale lui Imre Pozsgay, că nu­mărul necesar validării nu va fi atins, nu s-au realizat.

Altă veste proastă pentru ei este că SzDSz şi Fidesz au câştigat, chiar dacă la limită (50,2%). Plusul învingătorilor a fost de numai 6.100 de voturi. Alegerile pre­zi­den­ţiale din 7 ianuarie se contramandează. Preşedintele urma să fie ales de parlament care va rezulta în martie, din primele alegeri în ultimii 42 de ani. O victorie strânsă, dar o victorie totuşi.

"Problema era importantă, a scris Charles Gatti, deoarece a de­mons­trat incapacitatea PSM de a-şi atinge ţelurile chiar cu susţinerea activă a partidului majoritar din opoziţie (FDM - n.a.). Chiar şi Pozsgay, care a fost «Gorbaciov al Un­gariei», cu câţiva ani înainte de perestroika lui Gorbacov şi mai radical decât reformatorul sovietic, nu a putut să-şi acopere trecutul comunist în faţa electoratului. Referen­dumul a de­monstrat, de asemenea, atomizarea politicii maghiare în preajma ale­gerilor libere.

Într-ade­văr, ţara era într-o stare de mare ne­linişte. (...) O interpretare mai optimistă şi poate chiar mai exactă ar accentua faptul că, în 1989, Ungaria a trecut doar prin prima fază a re­voluţiei sale paşnice. Acea fază a sem­nificat distrugerea vechiului sistem care a fost dusă la împlinire fără violenţă şi vărsare de sânge. Cea de-a doua fază, începută în 1990, a determinat edificarea plura­lismului politic democratic şi a unei ordini economice noi".

La 21 decembrie, când la Bucureşti Ceauşescu ţine ultimul discurs în faţa mulţimilor, Adunarea Na­ţio­nală vo­tează la Budapesta di­zo­l­va­rea sa şi organizarea de alegeri li­bere pentru 25 martie 1990. Ungaria iese după patru decenii dintr-un capitol în­tu­necat al istoriei sale. "Revoluţia nagociată" se încheia fără victime. Nu a fost nevoie de asal­tul nici unei Bastilii. Paşnica tran­ziţie politică din Ungaria ajun­gea la punctul terminus.
Stelian Tănase, Istoria căderii regimurilor comuniste, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009, p. 206-207
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de