x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Special Zahărul din sfeclă, înlocuit cu substanţe dulci obţinute din cereale şi cartofi

Zahărul din sfeclă, înlocuit cu substanţe dulci obţinute din cereale şi cartofi

24 Sep 2009   •   00:00



În scopul realizării unei alimentaţii ştiinţifice, se va acţiona pe un front larg, în cadrul obiectivelor acestui program, cu participarea producătorilor de bunuri de consum agroalimentare, oamenilor de ştiinţă, cadrelor din domeniul sănătăţii, lucră­torilor din comerţul socialist, din alimentaţia pu­blică şi unităţile de consum colectiv.

1. Asigurarea unei alimentaţii într-o structură optimă, ştiinţific determinată, se bazează pe dezvoltarea corespunzătoare a producţiei de bunuri de consum agroalimentare. Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială pe perioada 1981-1985, Planul de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare pe perioada 1981-1985 şi programele speciale stabilite au în vedere, în prin­cipal:
- lărgirea şi diversificarea bazei de materii prime agroalimentare şi valorificarea lor superioară: introducerea în producţie de noi materii prime agroalimentare - concentrate proteice, produse de biosinteză, concentrate de vitamine naturale şi de sinteză, fructe din flora spontană; creşterea gradului de prelucrare a materiilor prime, în condiţiile ridicării valorii alimentare a produselor;
- îmbogăţirea gamei sortimentale de semipreparate şi produse gata preparate, cu calităţi superioare şi în gramaje diferenţiate, pentru uşurarea muncii de pregătire a meniurilor în gospodărie şi promovarea în consum a unor produse echilibrate nutriţional;
- creşterea producţiei de alimente dietetice şi diversificarea structurii sortimentale a acesteia, corespunzător unor regimuri alimentare recomandate pentru diferite vârste şi afecţiuni;
- extinderea producţiei şi promovarea de noi sortimente pe bază de lapte, fructe, legume, cereale, carne destinate alimentaţiei copiilor;
- dezvoltarea producţiei de adaosuri naturale, de gust, aromă şi culoare, care să le înlocuiască pe cele sintetice şi să asigure calităţi gustative îmbu­nătăţite produselor alimentare;
- mărirea gradului de stabilitate a produselor alimentare, prin introducera metodelor moderne de conservare, condiţionare, transport şi depozitare, extinderea şi perfecţionarea lanţului frigorific de la producător la cosumator;
- dezvoltarea în unităţile din industria alimentară a prestărilor pentru prelucrarea şi industrializarea unor resurse agricole ale producătorilor (seminţe oleaginoase, sfeclă de zahăr, carne, cereale etc.);
- crearea de unităţi cu capacităţi mici, am­pla­sate în zonele de producţie sau în apropierea locurilor de desfacere, pentru aprovizionarea populaţiei cu produse proaspete de consum curent - din lapte, carne, cereale, legume, fructe;
- extinderea preambalării, îm­bu­nătăţirea calităţii ambalajelor de conservare, protecţie şi prezentare a produselor alimentare în condiţii de ma­ximă igienă, asigurându-se men­ţi­ne­rea însu­şirilor calitative şi nu­triţionale ale acestora, precum şi o mai bună in­formare a consumatorilor asupra con­ţinutului şi modului lor de utilizare.

În concordanţă cu cerinţele îmbunătăţirii consumului alimentar al populaţiei, se acţionează în actualul cincinal pentru mărirea potenţialului productiv al agriculturii, dezvoltarea şi modernizarea în continuare a industriei alimentare, urmând ca la toate produsele de bază să se realizeze creşteri însemnate.

În vederea sporirii producţiei de carne şi produse din carne, o atenţie deosebită se va acorda măririi greutăţii medii a animalelor, concomitent cu extinderea creşterii porcilor cu un conţinut mai redus de grăsime: se va intensifica participarea gospo­dăriilor populaţiei la formarea resurselor de carne din toate speciile. Va fi dezvoltată producţia de preparate din carne, proaspete şi de sezon, de preparate şi semipreparate culinare din carne în amestecuri variate cu legume, paste făinoase şi alte derivate din cereale, asigurându-se, totodată, o proporţie judicioasă între proteine şi grăsimi.

Producţia din lapte şi derivate din lapte va spori pe baza creşterii efectivelor de animale şi a producţiei acestora. Se va asigura prelucrarea superioară a materiei prime, punându-se la dispoziţia populaţiei cantităţi sporite de lapte, brânzeturi şi produse lactate proaspete. Vor fi introduse în fa­bricaţie şi în comerţ sortimente noi de lapte, cu un conţinut diferenţiat de grăsimi, de preparate lactate în amestec cu fructe, de creme, budinci şi îngheţate.

Producţia de peşte şi produse din peşte va înre­gistra creşteri importante, o atenţie deosebită acordându-se speciilor indigene. Prin aplicarea unor tehnologii intensive se va asigura valorificarea tuturor resurselor naturale ale apelor interioare, popularea unor canale magistrale din sistemul naţional de irigaţii, creşterea fondului de peşte în Delta Dunării, dezvoltarea accentuată a producţiei de puiet la nivelul întregului necesar, intensificarea pescuitului oceanic, valorificarea peştelui indigen, îndeosebi în stare proaspătă.

Producţia de uleiuri şi grăsimi comestibile va sa­tisface integral cerinţele de consum ştiinţific, determinate concomitent cu îmbunătăţirea raportului dintre grăsimile vegetale şi cele animale. Se vor crea noi sortimente de margarină şi uleiuri comestibile cu un grad mai ridicat de rafinare şi de conservabilitate.
Producţia de zahăr şi produse zaharoase se va dezvolta corelat cu nevoile de consum ştiinţific fundamentate. La zahărul din sfeclă se vor adăuga şi alte substanţe dulci - glucoză, deztroză, fructoză, biomalţ - obţinute din cereale şi cartofi. Calitatea produselor zaharoase se va îmbunătăţi prin introducerea de noi sortimente, cu un conţinut echilibrat, din glucide, lipide, proteine şi vitamine, asi­gurându-se gustul specific.

Producţia de pâine şi alte produse din cereale se va dimensiona corespunzător cerinţelor de îmbunătăţire a structurii consumului populaţiei, urmând să se realizeze în continuare diversificarea produselor de panificaţie, creşterea ponderii sortimentelor din făină intermediară, majorarea producţiei de paste făinoase, biscuiţi şi produse de patiserie, precum şi producerea de noi sortimente de panificaţie în gramaje mai mici, cu durată de prospeţime prelungită, de produse proteinizate, hipoglucidice şi vitaminizate.

Producţia de legume, leguminoase şi produse din legume va spori substanţial la toate culturile, asigurând nevoile populaţiei şi consumul în stare proaspătă pe o perioadă cât mai îndelungată în cursul anului. Se va diversifica sortimentul de conserve de legume, iar pentru menţinerea în cât mai mare măsură a valorii alimentare iniţiale a legumelor acestea urmează să fie păstrate în stare proaspătă, în silozuri, în pământ şi în depozite, precum şi prin conservarea lor prin diferite forme economicoase.

Producţia de fructe şi produse din fructe se va extinde şi diversifica, concomitent cu valorificarea lor în stare proaspătă şi industrializarea sub formă de gemuri, dulceţuri, compoturi, sucuri şi băuturi răcoritoare. O atenţie deosebită se va acorda îmbunătăţirii condiţiilor de recoltare, manipulare, păstrare şi prezentare a legumelor şi fructelor pe tot circuitul de la producţie la consum.


2. În orientarea populaţiei spre o alimentaţie ştiinţifică un rol însemnat revine comerţului socialist, care va acţiona pentru:
- asigurarea unui fond de marfă într-o gamă de produse agroalimentare care să permită, pentru întreaga populaţie, realizarea echilibrului nutri­ţional, ştiinţific determinat. La dimensionarea volumului şi structurii fondului de marfă se vor lua în considerare structura pe ocupaţii a populaţiei, sezonalitatea consumului şi cumpărărilor, precum şi deprinderile de alimentaţie din diferitele zone ale ţării, corelat cu cerinţele autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale;
- dezvoltarea reţelei comerţului cu mărfuri alimentare potrivit necesităţii realizării unui consum echilibrat, asigurându-se profilarea şi specializarea corespunzătoare a unităţilor de desfacere, precum şi condiţiilor pentru păs­trarea calităţii produselor. Se vor realiza acţiuni sistematice de promovare în consum a produselor noi, diabetice, pentru copii şi alte categorii de consumatori, urmând să fie puse la dispoziţia cumpărătorilor informaţii cât mai complete şi în forme variate asupra caracteristicilor acestora;
- adaptarea operativă a reţelei de desfacere la cerinţele extinderii comercializării mărfurilor agroalimentare în stare proaspătă, preambalate şi porţionate diversificat pentru circulaţia rapidă şi eficientă a produselor pentru îmbunătăţirea servirii cumpărătorilor.


3. În înfăptuirea prevederilor prezentului program, sarcini importante revin alimenta­ţiei pu­blice şi unităţilor de consum colectiv, care trebuie sa acţioneze pentru:
- asigurarea servirii zilnice a meniurilor calde pentru preşcolari, şcolari şi studenţi, prin cantinele din unităţile de învăţământ şi unităţi din reţeaua de alimentaţie publică;
- îmbunătăţirea reţelelor de fabricaţie a preparatelor culinare existente şi elaborarea de noi reţete, cu respectarea cerinţelor alimentaţiei ştiinţifice, asigurându-se un consum sporit de legume şi fructe, paste făinoase, orez, produse lactate, ouă şi peşte;
- stabilirea de meniuri diferenţiate pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică şi de consumuri colective, pe categorii de  populaţie, în raport de vârstă şi efort fizic, precum şi în funcţie de sezon. Vor fi promovate preparatele culinare din bucătăria tradiţională ro­mânească şi specifice diferitelor zone ale ţării:
- amplasarea noilor unităţi de alimentaţie pu­blică în apropierea întreprinderilor, pe platforme industriale, pe artere aglomerate, în pieţe, precum şi folosirea intensivă a spaţiilor de producţie şi servire;
- utilizarea unor mijloace variate şi eficiente de informare a cosumatorilor privind structura nutriţională a preparatelor culinare rea­lizate şi oferite în unităţile de alimentaţie pu­blică şi de consum colectiv.
Scînteia, nr. 12.407/1982

×
Subiecte în articol: special alimentatie stiintifica