Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Răspund invitaţiei Jurnalului Naţional şi declar că 1 Decembrie a fost şi este ziua cea mai importantă şi semnificativă din trecutul, prezentul şi viitorul României, dar şi pentru istoria şi existenţa poporului român. Anul 1918 a însemnat momentul istoric de reconstituire ca stat suveran a naţiunii române pe vechiul teritoriu al Daciei Felix pe care se formase în urmă cu aproape 2000 de ani. Peste câţiva ani, pe 1 Decembrie 2018, vom putea sărbători 100 de ani de existenţă a statului instaurat la Alba Iulia. Această sărbătoare ar fi un eveniment de importanţă europeană şi mondială dacă iniţiativa Jurnalului National se va concretiza într-un forum de pregătire a acestei sărbători, la care să participe reprezentanţi politici şi ai opiniei publice româneşti, ai naţiunilor conlocuitoare şi personalităţi de peste hotare care reprezintă şi apără interesele României. Acest forum ar trebui să prezinte soluţii politice prin care România să devină un factor de pace în această parte a Europei, asigurând stabilitate internă şi externă. Împreună cu naţiunile conlocuitoare, prin referendum, România se poate declara stat neutru iar. Munţii Carpaţi, cu pădurile ce-i înconjoară, să simbolizeze o adevărată cetate strategică a acestei neutralităţi.
Hotărârile Adunării din 1 Decembrie 1918 au fost aprobate de Tratatul de Pace de la Trianon prin care puterile aliate au declarat că Ardealul aparţine României şi s-au stabilit graniţele teritoriale cu Ungaria, care sunt în vigoare şi astăzi. Guvernele Ungariei nu au acceptat prevederile acestui tratat, iar de regulă, în întrunirile iredentiştilor maghiari, discuţiile despre soarta Ardealului începeau şi se încheiau cu lozinca "Nu, nu, niciodată!" – "Nem, nem soha!". Cu concursul Germaniei naziste şi al Italiei fasciste, Ungaria hortystă a obţinut în anul 1940 prin Dictatul de la Viena reocuparea nordului Ardealului, care a fost eliberat după 4 ani de armatele române si sovietice. Prin urmare, actul de la 23 august 1944 trebuie considerat ca cel mai important eveniment politic după actul constituirii statului român din 1918. Revoluţia din 1989 este un eveniment istoric de importanţă deosebită deoarece împotriva înţelegerii de la Malta, cei ce au condus revoluţia şi poporul român au hotărât ca România să fie un stat suveran, unitar şi naţional. Importanţa acestei hotărâri este demonstrată de înverşunarea cu care se caută compromiterea acestei revoluţii şi chiar condamnarea politică a celor ce au înfăptuit-o.
De o reactualizare a sărbătoririi zilei de 10 mai nu poate fi vorba, cine ar mai putea cânta "Trăiască Regele în pace şi onor de ţară iubitor", când regele Carol al II-lea, după ce a cedat Ardealul, a fugit ruşinos cu întreaga lui camarilă, iar nefericitul lui urmaş a părăsit şi el ţara, preocupat la reîntoarcere de a obţine cât mai multe proprietăţi. Este evident că numai 1 Decembrie este sărbătoarea naţională care reprezintă interesele şi aspiraţiile poporului român, dar are şi fundamentarea conferinţelor de pace atât după primul război mondial, cât şi după cel de-al doilea.
În contradicţie totală cu realităţile politice istorice, Victor Orban, care în mandatul anterior a pierdut bătălia pentru revizuirea frontierelor, a reluat ofensiva împotriva Tratatului de la Trianon, declarând că principalul obiectiv al guvernului este anularea sau revizuirea acestui tratat. Deoarece pretenţiile revizioniste anterioare ale lui Victor Orban nu au fost acceptate de Rusia, Franţa, Anglia şi SUA, fiind considerate o ameninţare pentru pace, acum a stabilit şi o strategie politică pentru a obţine sprijin politic în primul rând de la aceste state. Ţările vecine au cunoscut Austro-Ungaria ca "marea închisoare a popoarelor", iar clasa politică maghiară ca jandarmul acestui imperiu. După înfrângerea din primul război mondial, această clasă politică, prin amiralul Horty, a instalat în Europa primul regim de dictatură fascistă. Dictatura hortystă a fost primul regim fascist care a lansat legi rasiale şi s-a caracterizat prin crime împotriva populaţiei ocupate şi amploarea pogromului împotriva populaţiei evreieşti. Este regimul dictatorial care a depăşit ca durată dictatura lui Hitler şi a lui Stalin.
Încercaţi să adresaţi colegilor maghiari întrebarea: "credeţi că 15 Martie trebuie să rămână ziua naţională a Ungariei?" sau colegilor francezi: "Credeţi că 14 Iulie trebuie să rămână ziua naţională a Franţei?". Încercaţi să le propuneţi şi alte variante şi veţi afla reacţia unitară a acestor popoare.
România sărbătoreşte Ziua Naţională la 1 Decembrie, fiind adoptată de conducătorii Revoluţiei care au declarat că România a fost, este şi rămâne un stat suveran, unitar şi naţional, aşa cum au hotărât şi conferinţele de pace după primul şi al doilea război mondial. Răspunsul cred că trebuie dat la întrebarea: "Credeţi că 1 Decembrie 1918 simbolizează realizarea idealurilor poporului român, şi care ar fi motivele pentru schimbarea acesteia ca Zi Naţională?"
Aurel Ungur
"Noi nu prea avem dimensiunea civică a unei sărbători"
Alin Ciupală, şeful Catedrei de Istoria Românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, consideră că problema noastră nu este atât importanţa zilei naţionale, ci raportarea la ea.
Alin Ciupală: "Stabilirea oricărei zi naţionale presupune o doză de subiectivism. De-a lungul vremii au fost desemnate drept zile naţionale mai multe momente considerate importante în istoria noastră: 10 Mai, 23 August. Problema noastră, a românilor, nu este importanţa acestei date, ci raportarea la ea. Pentru că semnificaţia, îmi pare rău că trebuie s-o spun, păleşte în faţa festivismului afişat în spectacolul mediatic şi politic în care este transformată această sărbătoare. Din punctul meu de vedere, 1 Decembrie este un moment istoric bine ales pentru a fi sărbătoare naţională. Meteorologic însă nu este cea mai fericită alegere. De 1 Decembrie este de obicei frig şi ninge, astfel încât nu prea-i vine nimănui să iasă din casă şi să-şi exprime bucuria pe străzi, aşa cum ar face-o într-un anotimp prietenos, primăvara de pildă. Cât despre mândria de a fi român, eu o simt în general mereu şi nu în mod special de 1 Decembrie. Noi, românii, nu prea avem dimensiunea civică a unei sărbători naţionale cum au, de exemplu americanii".
Jurnalul Naţional invită cititorii şi personalităţi ale vieţii publice să răspundă cu o deplină libertate în gândire la următoarele întrebări despre Ziua Naţională:
1. Consideraţi 1 Decembrie cea mai potrivită zi pentru a fi sărbătoarea naţională?
2. Dacă nu, la ce altă zi din istorie vă gândiţi?
3. De 1 Decembrie, sentimentul de mândrie că sunteţi român îl simţiţi mai puternic decât de obicei?
Aşteptăm răspunsurile la: 1decembrie@jurnalul.ro, gabriela.antoniu@jurnalul.ro, razvan.barbulescu@jurnalul.ro
Citește pe Antena3.ro
