12 Sete niciodata potolita

Uneori, oamenii isi gasesc ratiunea de a trai in descoperirea si achizitionarea unui anume obiect, ce devine pentru ei idol. Este o altfel de betie a simturilor. Roxana Roseti

Unii psihiatri ii considera un fel de "nevropati", al caror mobil de a avea o colectie l-ar constitui dorinta de posesie, nevoia personala a unei activitati spontane sau necesitatea de a clasa. Care este povestea colectionarului? Cineva achizitioneaza, la inceput, un obiect destinat, de exemplu, infrumusetarii locuintei. Mai tarziu, aceasta devine o placere ce se cere alimentata permanent, pentru ca acela stapanit de aceasta pasiune sa se simta pe deplin fericit.

Colectionarul nu este un om obisnuit. Il remarci dupa emotia cu care vorbeste despre ceea ce a strans cu multa truda, dupa mana tremuranda cu care atinge fiecare piesa de colectie care, uneori, i-a solicitat eforturi banesti considerabile. Nu este un ingamfat: te pofteste in casa si iti prezinta fiecare obiect cu rabdare. De obicei, iti prezinta povestea din spatele fiecarui capac, timbru, tablou - sau care o fi specificul colectiei sale. Dupa cateva ore, regreti ca ti-ai aruncat, in copilarie, colectia de servetele sau de ascutitori - astazi ai fi avut si tu ce povesti...
Pasiunea colectionarului roman este fara limite.

Pasari, fluturi...

In 1834 era fondat "Museul National" din Bucuresti (mai tarziu Muzeul Grigore Antipa) din initiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica (1834-1842), marele ban Mihalache Ghica. El a fost si primul donator important al nou-infiintatului muzeu, oferind institutiei o colectie de 1.250 de monede grecesti, romane si bizantine, o colectie de minerale, una cuprinzand 213 cochilii de moluste, plus un important numar de pesti, pasari, mamifere si fosile.

Cunoscutul entomolog Aristide Caradja (1861-1955) avea mania fluturilor. A realizat o colectie de lepidoptere de o mare valoare stiintifica, unica in lume, pe care a donat-o Muzeului "Grigore Antipa": peste 110.000 de exemplare, unele rare.

"Strangatorii" de pictura

Unul dintre cei mai impatimiti colectionari de pictura, si nu numai, a fost Samuel von Brukenthal (1721-1803). Descendent al unei familii de mici nobili sasi din Transilvania, a facut o cariera stralucita la Curtea Imperiala vieneza, devenind cancelar al Transilvaniei. Aceasta a fost perioada de constituire a colectiei sale de pictura - mentionata in 1773 in "Almanach de Vienne" ca una dintre cele mai valoroase colectii particulare aflate la Viena in acel moment. Brukenthal a colectionat si raritati numismatice, arheologice, bibliofile si mineralogice. Omul de stat si istoricul Mihail Kogalniceanu (1817-1891) si-a facut studiile la Berlin. Urmarea? A devenit un pasionat colectionar de arta germana. Cele mai importante picturi de scoala germana care i-au apartinut au fost "Buna vestire" de Zeitblom, "Fecioara cu pruncul" de Lucas Cranach cel Batran si "Logodna mistica a Sfintei Ecaterina" din scoala de la Nurnberg.

Patima numismaticii

Publicistul Cezar Bolliac (1817-1881) era un colectionar asiduu de monede si antichitati. El chiar este socotit ctitorul numismaticii romanesti. In 1855 colectia sa cuprindea aproape 3.500 de monede de aur, argint, bronz, precum si numeroase piese antice. Peste zece ani, o parte din ele le-a donat Muzeului National de Arheologie creat de Alexandru Ioan Cuza, punand astfel bazele Cabinetului Numismatic al acestuia. Bolliac initia, in 1868, un curs general de numismatica la Universitatea din Bucuresti. Academicianul Constantin Moisil (1876-1958) - tatal celebrului matematician Grigore Moisil - a fost si el un cunoscut numismat. De fapt, se considera ca el a pus bazele scolii romanesti de numismatica. A contribuit la imbogatirea colectiei Cabinetului Numismatic al Academiei (al carui director a fost) si a catalogat, clasificat si studiat piesele numismatice aflate in inventarul cabinetului. A avut o activitate intensa in cadrul Societatii Numismatice Romane (creata in 1903) si la Buletinul Societatii Numismatice Romane. De asemenea, a fost creatorul unei catedre de numismatica la Scoala de Arhivistica.

Fara sfarsit

Anastase Simu (1854-1935), membru de onoare al Academiei Romane, fondator al Muzeului Simu din Bucuresti, dona statului, in 1927, colectia sa de arta romaneasca si straina. Medicul Ioan Cantacuzino (1863-1934) colectiona portrete si compozitii de autori francezi.

Doctorul Nicolae Minovici (1868-1941) - fratele lui Mina Minovici si intemeietorul Institutului Medico-Legal - avea o colectie impresionanta de arta populara. Costume din zonele Suceava, Vlasca si Arges, scoarte oltenesti cu motive florale si zoomorfe, ceramica de Horezu, Binis si Fagaras, piese de mobilier popular si obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, oua incondeiate, icoane taranesti pe lemn si sticla din secolele XVII-XVIII, provenite din Transilvania. Chiar si pe vremea comunistilor, colectionarii nu erau pasari rare. Spre exemplu, Manea Manescu, prim-ministru al Romaniei in perioada 1974-1979, colectiona arta africana si pictura romaneasca. Domeniul unui colectionar se poate intinde de la lazile alimentarei bucurestene din colt pana peste mari si tari. Aceasta este lumea unui colectionar.

MOTTO

"Cat deplang pe cei care nu cunosc aceasta luna de miere pe care un colectionar o petrece in tovarasia unui bibelou, abia cumparat! Il mangaie cu ochiul si cu mana, ca si cum ar fi o fiinta vie, nu se poate lipsi de prezenta lui nici macar o clipa, se gandeste in permanenta la el, oriunde s-ar afla si orice ar face".
Guy de Maupassant

Colectionarii Casei Regale a Romaniei

In 1899, Regele Carol I lasa prin testament mostenire Coroanei Romaniei colectia sa, cuprinzand 214 lucrari de pictura europeana. Regele achizitionase tablourile timp de 20 de ani, prin intermediul lui Felix Albert Bamberg, diplomat german, mare amator de arta si versat colectionar. Lucrarile au intrat in Romania in mai multe etape - 1879, 1886, 1889 si 1890 - si au fost instalate la Peles, la Palatul Regal din Bucuresti si la Cotroceni. In 1948, colectia Coroanei a trecut in proprietatea statului comunist. Regele Carol al II-lea era un pasionat filatelist, inca de la varsta de sase ani. Avea o impresionanta colectie din prima emisiune Cap de bour 1858 Moldova, fiind cotat, la un moment dat, pe locul trei in lume in privinta valorii colectiei. Majestatea Sa Regele Mihai I este un bine cunoscut colectionar de masini de epoca, iar multe dintre acestea au fost reparate chiar de suveran. In colectia de la Versoix exista, printre altele, jeepul generalului american George Patton, daruit Majestatii Sale Regina Ana, aflat in prezent in stare de functionare. De altfel, in fiecare an, in luna iunie, Mihai I si Regina Ana participa in Franta, in Normandia, la o ceremonie dedicata colectionarilor de masini vechi de razboi.