DJ-i îndrăciţi şi animatoare fierbinţi încălzesc atmosfera cu şlagărele "Epocii de Aur", unele autentice, altele remixate. Chelneriţe "pionier" împart în stânga şi-n dreapta băuturi "în trei culori", salam cu soia şi pâine cu sare. Pe lei noi însă. La astfel de evenimente a devenit o modă să-ţi etalezi tricoul sau medalionul cu rebelul de serviciu al secolului al XX-lea, Che Guevara.
Nostalgie, atmosferă "retro" sau fiţă, pur şi simplu? Mai degrabă ultima, câtă vreme mulţi dintre tinerii care abia aşteaptă petrecerea cunosc trecutul doar de la părinţi şi de la profesori.PENTRU PACE, CU ARME LA PURTĂTOR
Cum se "distrau" însă părinţii noştri în urmă cu câteva decenii, cu ocazia aceleiaşi zile? Cu siguranţă nu în cluburi de fiţe, îmbrăcaţi cu haine (musai) de firmă. Să participi la sărbătoare înainte de 1989 îţi umplea uneori mai mult şi decât ziua cu pricina. Căci evenimentul se pregătea, nu numai în Bucureşti, cu multe săptămâni înainte.
După intonarea imnului naţional, sub stindardul "luptei pentru cauza socialismului, a progresului, independenţei şi a păcii", urma parada forţelor armate. Prin faţa tribunei oficiale defilau soldaţi, marinari, aviatori, paraşutişti, pompieri, grăniceri, toţi la uniforme de gală, înarmaţi până în dinţi.
Tancuri şi taburi la sol, avioane şi elicoptere în înaltul cerului se prezentau la raport în faţa comandantului suprem. După desfăşurarea marţială de forţe, urmau momentele "artistice". Antrenaţi deja la spectacolele "Cântarea României", tineri şi foarte tineri desenau cu propriile corpuri fie sigla partidului, fie numele şefului statului. Pionierii mărşăluiau cu arme la purtător, cum le stă bine unor vajnici apărători ai... păcii. Şoimii mulţumeau "din inimă pentru copilăria fericită", e drept, fără arme, ci doar cu cerculeţe şi flori. June îmbrăcate în costume naţionale, cu tradiţionala pâine cu sare, şi spice de grâu "demonstrau" că România rămăsese grânarul Europei. Cel puţin cu numele.
Puţini dintre cei încolonaţi scăpau fără o pancartă, un steag ori un portret al "conducătorului iubit". "Ceauşescu muncitorii", "Trăiască Partidul Comunist Român", "Da păcii", "Pâine - nu bombe", "Partidul, Ceauşescu, România" erau lozinci la ordinea zilei. Angajaţii întreprinderilor, "oamenii muncii", îmbrăcaţi în salopete roşii, galbene şi albastre, însoţeau care alegorice şi înălţau pancarte gigantice cu cifre de producţie. Totul se petrecea în fierbintele august, an de an, pe aceleaşi bulevarde, spre gloria aceloraşi conducători.
GREU ŞI PENTRU CEAUŞEŞTI
La tribuna oficială, şi mai-marii "osteneau". În felul lor. De obicei, la început, după ce se intona imnul naţional, Nicolae Ceauşescu rostea un scurt discurs. Apoi, "El" şi "Ea" primeau pentru alte câteva minute ovaţiile mulţimii. Încadrat de elita partidului, şeful statului asista la demonstraţie, salutând ceremonios fiecare detaşament. Potrivit fostului şef al gărzii personale a preşedintelui, col (r.) Adrian-Eugen Cristea, pe timpul defilării, Ceauşescu şedea în picioare şi nu servea nimic. "Degeaba Melente, ospătarul lui, era pregătit cu ce ştia că poate mânca, îşi aminteşte ofiţerul. Din când în când veneau copii şi tineri - şoimi, pionieri şi utecişti - cu flori să i le înmâneze. De multe ori, pe cei mici îi lua în braţe şi se vedea că îi face plăcere să-i primească. Dar nu orice copil sau tânăr putea pătrunde să-i ofere flori. Căci şi aceştia erau din timp stabiliţi şi verificaţi prin partid şi sindicat. (...) După acele ore de stat în picioare era evident că soţii Ceauşescu erau mai obosiţi decât manifestanţii. Semne de oboseală accentuată se observau mai ales la Elena Ceauşescu, care purta permanent ciorapi speciali elastici."
Lovitură de stat, insurecţie sau revoluţie?
Istoriografia comunistă a supralicitat rolul partidului în timpul evenimentelor din vara lui '44. În realitate, arestarea mareşalului Antonescu a fost pregătită de mai multe forţe politice, reunite în Blocul Naţional Democrat (BND). Grupul care gravita în jurul Regelui Mihai era unul extrem de "pestriţ". În componenţa sa intrau militari (generalii Aurel Aldea, Constantin Sănătescu, colonelul Dumitru Dămăceanu), oameni de încredere de la Palat (Ion Mocsony-Stârcea, Grigore Niculescu-Buzeşti - şeful Direcţiei Cifrului din Ministerul Afacerilor Externe), politicieni nemulţumiţi de guvernarea mareşalului Ion Antonescu (Iuliu Maniu, Constantin Brătianu, Constantin Titel Petrescu, Lucreţiu Pătrăşcanu). De altfel, Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş (cunoscut sub numele conspirativ inginer Ceauşu) au fost comuniştii implicaţi în lovitura de stat. Ceea ce nu i-a împiedicat pe scribii oficiali ai regimului instaurat sub oblăduirea Kremlinului să rescrie istoria. Înainte de 1989, data de 23 August a fost prezentată ca "punctul zero" al unei noi epoci. În timp, momentul care a însemnat practic intrarea "pe scena istoriei" a minusculului partid comunist a fost numit pe rând "lovitură de stat", "insurecţie armată", "revoluţie socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă". Şi rolul pe-atunci tânărului Nicolae Ceauşescu a tot crescut, de la an la an. Astfel încât în ultimii ani ai regimului comunist, "Geniul din Scorniceşti" numai că nu îl răsturnase de unul singur pe mareşal.
Ultimul 23 August
În 1989, parcă şi "Tovarăşul" se săturase de obişnuitele parade organizate de ziua naţională. Ba şi istoria oficială a evenimentelor din 23 August 1944 îi părea desuetă. Cel puţin aşa reiese din "indicaţiile preţioase" oferite fostului secretar cu propaganda, gen. (r) Constantin Olteanu. "Nu mai puneţi voi problemele astea cu 23 August, cu 1944, ştiţi că s-au mai schimbat regulile cum s-au petrecut lucrurile", i-a spus Ceauşescu fostului demnitar. "Vedeţi voi, nu mai vorbiţi cu dictatura fascistă; aia a fost dictatură militară fascistă, cum scrieţi voi?! Spunea să nu mai accentuăm, să îngreunăm mai mult lucrurile cu Antonescu", le sugerase să nuanţeze şi rolul său în conducerea "revoluţiei proletare". Şi totuşi, manifestări omagiale şi adunări festive, în cinstea evenimentului, s-au organizat în fiecare oraş şi sat al patriei. La Bucureşti, parada "oamenilor muncii" s-a desfăşurat în faţa sediului Muzeului Naţional, începând cu ora 10 dimineaţa.