Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Maşini la scară, deplasări, cazare asigurată, cu diurna aferentă. Supersalarii. Pentru aceste condiţii, oricine ar munci pe rupte. Nu şi parlamentarii noştri. Un calcul simplu arată că alesul romăn "trudeşte" 28 de ore pe săptămănă, adunate şi impărţite insemnănd petru zile şi 16 ore pe lună. Intr-un an, parlamentarii muncesc 35 de zile, pentru "efortul depus" căştigănd nu mai puţin de 685 de milioane de lei vechi.Â
 685 milioane pentru 35 de zile muncite
Căt munceşte un parlamentar? Ei bine, un deputat sau un senator lucrează, efectiv, o zi şi patru ore pe săptămănă. Un calcul simplu ne arată că alesul nostru "trudeşte" 4 zile şi 16 ore intr-o lună. Aşadar, intr-un an in care aleşii nu sunt chemaţi din vacanţă pentru sesiune extraordinară, muncesc 35 de zile calendaristice. Pentru care, fiecare parlamentar primeşte 68.568 RON.
Despre aleşii noştri s-au scris pagini intregi. Că primesc mulţi bani. Că se plimbă prin ţări străine pe banii contribuabililor. Că votează legi in intersul lor. Că şi-au schimbat maşinile vechi cu unele noi. Dar, cănd şi căt munceşte alesul nostru? Păi, la Parlament sunt două sesiuni ordinare pe an. Prima incepe la 1 februarie şi ţine pănă la 30 iunie. A doua incepe la 1 septembrie şi se termină inaintea sărbătorilor de iarnă, la 22 decembrie. Intre ele, două vacanţe mari de aproximativ 100 de zile. Plus vacanţa de Paşte. Şi de cel catolic, şi de cel ortodox, să fie toată lumea mulţumită. Aşadar, intr-o săptămănă de lucru cu program normal, fără şedinţă de plen comună sau alte activităţi, deputaţii şi senatorii muncesc 28 de ore. De exemplu, lunea, programul la Camera Deputaţilor incepe la prănz, la ora 13:00, cu o şedinţă a conducerii acestui for legislativ. Deputaţii vin la ora 14:00. Timp de două ore ei participă la activităţile din cadrul grupurilor parlamentare. Asta, dacă vin. Cei mai mulţi deputaţi ajung insă la Parlament la ora 16:00 cănd incepe şedinţa de plen. Nu vă găndiţi că vin toţi cei 332 de deputaţi. Nu, de obicei, sunt prezenţi fizic puţin peste o sută. Pe listele de prezenţă sunt intotdeauna mai mulţi, pentru că un deputat semnează şi pentru alţi doi-trei colegi. După două ore, pornesc grăbiţi spre casă. Mai rămăn in sală pănă la ora 19:30 cei care aşteaptă răspunsuri la interpelările adresate premierului şi miniştrilor. In concluzie, deputaţii stau lunea la serviciu cinci ore şi jumătate.
Citește pe Antena3.ro
CEA MAI LUNGĂ ZI. Marţea. Este cea mai "grea"zi a deputaţilor. Teoretic, ei trebuie să vină la serviciu la 8:30 şi să plece seara, la 19:00. Practic, la prima oră cănd sunt declaraţii poltice sunt in bănci doar cei intersaţi - maxim 50. La ora 10:00, după ce soneria se inroşeşte de atăta sunat, incepe şedinţa de plen. In sală, de obicei, o sută-o sută cincizeci de deputaţi. Asta in zilele cu proiecte "interesante" pe ordinea de zi. Nici la votul final, de la ora 12:30, nu sunt mai mulţi. Dovadă, nenumăratele şedinţe suspendate pentru că nu a fost cvorum, jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, respectiv 166. După plen, aleşii ar trebui să mai lucreze patru ore in comisii. Ii găseşti insă pe cei care au de dezbătut proiecte cu miză, sau care au audieri. Miercurea - zi dedicată lucrului in comisii. De la 8:30 la 16:30. Joia - ultima zi de lucru, tot comisii, dar pănă la 12:30. Teoretic. Practic, nu prinzi picior de parlamentar. "Studiu individual" sau "ordine de zi epuizată", răspund mecanic secretarele cănd sunt intrebate de ce sălile comisiilor sunt goale. Vinerea - zi de lucru in circumscripţiile electorale. Senatorii au şi ei aproximativ acelaşi program.
TREI ZILE DE OPT ORE. Aşadar, dacă adunăm orele, aleşii muncesc, efectiv, o zi şi patru ore pe săptămănă. Intr-o lună parlamentarii lucrează 4 zile şi 16 ore. Scăzănd vacanţele, in cele opt luni şi jumătate de activitate parlamentară, aleşii "trudesc" 35 de zile calendaristice. Luănd in calcul un program mediu de opt ore pe zi, parlamentarii noştri muncesc trei zile şi jumătate pe săptămănă, 14 zile pe lună şi 119 zile intr-un an. In perioada vacanţei de vară dacă nu sunt "deranjaţi" de vreo sesiune extraordinară, la Parlament vin să semneze condica doar cei din conducerea Camerei, insărcinaţi să asigure permanenţa prin rotaţie. Unul sau doi pe săptămănă. A, şi se mai lucrează căteva zile in comsii. In prima şi ultima săptămănă. Asta, oficial.
BANI. Pentru munca prestată un parlamentar primeşte o indemnizaţie lunară de 5.714 RON. Intr-un an alesul nostru căştigă 68.568 RON (685 milioane lei vechi). Adică 20.778 de euro. Pe lăngă indemnizaţie, parlamentarul mai primeşte lunar suma forfetară in valoare de 8.571 RON. Deci, un parlamentar scoate lunar din buzunarul statului 14.285 RON, iar intr-un an 171.420 RON, respectiv 51.945 de euro. Deci, cei 469 de senatori şi deputaţi ne costă pe an 80.395.980 RON. Cum cheltuiesc aleşii suma forfetară pe care o primesc pentru birourile parlamentare (secretară, şofer, telefon, birotică) este greu de verficat, pentru că ei sunt obligaţi să justifice cu facturi, chitanţe doar 45% din sumă. Şi ăştia nu sunt toţi banii pe care statul ii cheltuie cu aleşii. Cei care nu au domiciliul in Bucureşti primesc diurnă pentru deplasare ş 114 RON pe zi. Aceeaşi sumă şi pentru alesul care se deplasează in circumscripţia unde a fost ales. Bani pentru telefonul mobil. Şi, bomboana pe colivă - banii de cazare. Pentru decontarea cazării in Bucureşti a deputaţilor s-au alocat din bugetul Camerei, potrivit IPP, 11.269.228 RON (aproximativ 3.521.000 de euro) in tot anul 2005, şi 10.609.979 numai pe primele zece luni ale lui 2006. In 2005, numai cazarea pe vară a costat Camera Deputaţilor 2.111.565 RON (aproximativ 660.000 de euro), iar in 2006 1.946.862 RON. Ca şi colegii lor de la Camera inferioară, senatorii au cheltuit pentru cazare 4.224.875 RON in 2005 şi 3.585.499 RON in 2006.
STUDIU IPP. Căt ne costă cu adevărat un parlamentar? A fost intrebarea la care Institutul de Politici Publice (IPP) a incercat să răspundă. IPP a realizat un studiu, publicat luna trecută, privind "costurile asociate activităţilor efectuate de senatori şi deputaţi in ţară in perioada 1 ianuarie 2005-31 octombrie 2006". IPP a calculat suma maximă pe care un parlamentar o poate incasa lunar: 236.710.000 lei vechi, adică 10.000 de dolari. Pentru această sumă alesul trebuie să deţină insă o funcţie de conducere, să efectueze deplasări din insărcinarea comisiilor şi să domicilieze in altă circumscripţie decăt cea in care a fost ales. Campion la deconturile la cazare şi transport solicitate pentru deplasările in circumscripţii a fost deputatul PD de Arad, Bogdan Cantaragiu. El a cheltuit in 2006 167 milioane de lei vechi pe cazare şi 129 de milioane pe transport.
Sunt doar profesor, nu parlamentar
Un regim de muncă apropiat de cel al parlamentarilor il au profesorii. Aceeaşi vacanţă lungă de vară. Dar nu şi aceiaşi bani. După ce işi toceşte coatele la catedră timp de vreo 25 de ani, un profesor poate ajunge şi el să căştige 1.295 de lei, nici măcar un sfert din căt primeşte un parlamentar. Un profesor care are gradul II şi 18 ani vechime e plătit cu 960 RON, iar unul debutant cu 776 RON. Un profesor suplinitor calificat primeşte şi el la sfărşit de lună 460 RON. Dascălii au dreptul la 62 de zile de concediu pe an pe care şi le iau in timpul vacanţelor şcolare. Pentru asta trebuie să fie prezent la sala de clasă cel puţin 18 ore pe săptămănă. Munca unui profesor nu se rezumă insă la atăt. Acasă, el pregăteşte materiale pe care le prezintă copiilor, formulează subiecte şi corectează teste. Potrivit unui profesor de matematică, corectura unei serii de lucrări de la o singură clasă "inghite" două ore. Dacă stai să aduni ceasurile, profesorul munceşte mai mult de opt ore pe zi. Iar dacă şi-au epuizat zilele de concediu, dascălii vin şi in timpul verii la şcoală. Şi nu, fictiv, cum vin aleşii...
Legi pe bandă rulantă
Cum se face că totuşi avem legi, deşi parlamentarii nu prea dau pe la serviciu? Un exemplu ar fi ultima şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor, din 28 iunie, cănd sub conducerea lui Bogdan Olteanu, aleşii au votat, pe bandă rulantă 97 de proiecte de legi. Iar colegii senatori 21. Un alt exemplu al "hărniciei" aleşilor este şedinţa deputaţilor din 3 mai cănd aceştia şi-au prelungit de la sine minivcanţa de 1 Mai drept pentru care votul final asupra proiectelor de legi nu a putut fi acordat nefiind cvorum. Din cei 332 de deputaţi, in sală au fost prezenţi, conform numărătorii secretarului de şedinţă, doar 156, fiind necesară participarea la vot a unui număr de 167 de deputaţi pentru a se intruni cvorumul. Asta după ce, in cursul dimineţii, de la ora 9:00 cănd a inceput şedinţa şi pănă spre 11:00, in sală işi făceau de lucru undeva la 50 de deputaţi. Aceştia au reuşit insă, pănă la ora programată pentru şedinţa de vot final, să epuizeze ordinea de zi, votănd pe bandă rulantă, pe articole, mai bine de 50 de proiecte de lege. In aceeaşi zi, colegii de la Senat au respins in mai puţin de trei ore de activitate, 30 de proiecte de lege, multe dintre ele organice, numărul senatorilor prezenţi nefiind suficient pentru a vota astfel de legi.
