Dupa 14 luni de guverna-re, Cabinetul Tariceanu se poate lauda cu: zero kilometri de autostrada nou-construiti, o renego-ciere de noua luni a con-tractului cu Bechtel, in care su-mele economisite raman secrete si e posibil sa fie mai mici decat banii cheltuiti pe conservarea santierelor si blocarea proiectului Dambovita Center.

Dupa 14 luni de guvernare, Cabinetul Tariceanu se poate lauda cu: zero km de autostrada nou-construita, o renegociere de noua luni a contractului cu Bechtel in care sumele economisite raman secrete si e posibil sa fie mai mici decat banii cheltuiti pe conservarea santierelor si blocarea proiectului Dambovita Center.

Lucrarile la Autostrada Transilvania, supranumita Bechtel dupa numele firmei americane care o construieste, au stat pe loc aproape un an. Iar putinii muncitori ramasi mai au de asteptat pana sa dea drumul utilajelor, pentru ca noul plan de lucrari nu este inca gata. Si asta cu toate ca acest contract renegociat a fost aprobat de Guvern, iar Bechtel a semnat documentul in urma cu o saptamana.

NEGOCIERI INDELUNGATE. La inceputul anului 2005, presedintele Traian Basescu declara ca pretul pentru Autostrada Brasov-Bors este nejustificat de mare, iar compania ar trebui sa revina la preturile pietei.

La acea vreme, premierul Tariceanu declara ca "pretul stabilit pentru materiale si lucrari este, in unele cazuri, de cinci ori mai mare decat costul mediu de pe piata romaneasca". Asumandu-si intarzierea, Guvernul a hotarat renegocierea contractului, procedura care a inceput in luna iunie a anului trecut. Problema ridicata atunci a fost valoarea avansului pe care statul roman trebuia sa il plateasca americanilor, considerata prea mare. Negocierile s-au incheiat abia la sfarsitul anului trecut, iar pe perioada acestora Bechtel a incetinit ritmul lucrarilor la autostrada, ca in final sa le opreasca de tot. S-au pierdut astfel mai bine de noua luni in care Autostrada Transilvania putea inainta.

PE LEGISLATIA ROMANEASCA. Tergiversarile, discutiile, nenumaratele intalniri dintre reprezentantii Bechtel si ministrul Transporturilor au avut un scop nobil: obtinerea unor economii la contract si a unor conditii mai avantajoase pentru statul roman. Care a fost insa marul discordiei? Contractul de executie al lucrarilor a fost incredintat direct companiei americane, fapt criticat indelung de reprezentantii Uniunii Europene. Conform contractului, autoritatile romane erau obligate sa plateasca firmei americane un avans de circa 270 de milioane de dolari pe trei ani, pe care compania urma sa ii justifice la finalul lucrarilor, estimate pentru 2012. "Aceasta prevedere excede legislatia romaneasca, care prevede clar ca se poate da avans, pana la 30%, de exemplu, dar anual. Adica, daca pe un an lucrarile costa 300 de milioane, se pot da la inceput 100 de milioane avans, 50 la inceputul anului si 50 in vara, dar compania, pana la sfarsitul anului, trebuie sa cheltuiasca banii si sa prezinte facturi. Bechtel trebuie sa raspunda la aceasta propunere legala a guvernului Romaniei", explica in octombrie 2005 ministrul Lucrarilor Publice, Laszlo Borbely.

Negocierile au lamurit lucrurile. "Contractul cu Bechtel era facut pe principiile legislatiei anglo-saxone, mult diferita de cea romaneasca, care nu prevedea justificarea avansului decat la finalul intregii lucrari", preciza anul trecut ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre. Aceasta ar fi presupus insa costuri financiare de 70 de milioane de euro pentru Romania, a explicat ministrul. La finalul negocierilor el a declarat ca americanii au inteles si se va trece pe procedura romaneasca a avansului. Aceasta inseamna ca statul va acorda la inceputul anului un avans de 30% din valoarea lucrarilor, pe care Bechtel va trebui sa il justifice la sfarsitul anului prin devize si lucrari efectuate.

CAT S-A ECONOMISIT? Guvernul a aprobat noua forma a contractului cu Bechtel in urma cu doua saptamani, document care a fost semnat de compania americana. Cu toate acestea, nu se cunoaste noua valoare a contractului, ce suma a reusit sa economiseasca statul roman si daca aceasta acopera timpul pierdut, adica aproape un an in care lucrarile au stagnat.

La sfarsitul sedintei de guvern din 16 februarie, purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu, anunta ca Executivul a aprobat varianta renegociata a contractului pentru constructia Autostrazii Transilvania. "In varianta actuala, contractul a fost pus in concordanta cu legislatia romaneasca si i-au fost reduse costurile", a spus Oana Marinescu. Ea a adaugat ca, daca Guvernul ar fi anulat contractul de proiectare si construire a Autostrazii Brasov-Cluj-Bors, statul roman ar fi platit 1,5 miliarde de euro din cauza modului in care a fost negociat initial. Oana Marinescu nu a precizat insa cu cat au fost reduse costurile, anuntand ca detaliile vor fi prezentate, a doua zi, de ministrul Transporturilor, intr-o conferinta de presa. Acea conferinta nu a avut loc nici pana astazi, iar detaliile nu au fost prezentate opiniei publice.

SE CERE DESECRETIZAREA. Tensiunea a crescut si in randurile politicului, care cere desecretizarea contractului cu Bechtel, iar Guvernul sa faca publica noua valoare a acestuia si suma economisita. "Imi exprim regretul ca acest contract s-a negociat intr-un mod nemultumitor pentru mine, s-a negociat foarte mult timp. Vreau sa vad daca s-a adus o economie la bani, daca s-a scazut pretul suficient de mult pentru a justifica amanarea cu un an a continuarii lucrarilor. Se vorbeste de o economie de 125 de milioane de dolari, dar este la nivel de discutii", a afirmat recent deputatul PD de Cluj Daniel Buda. "Trebuie vazut daca economia realizata, anuntata ca un succes, acopera sumele cheltuite cu conservarea lucrarilor timp de un an. De asemenea, trebuie vazut cine acopera aceste pierderi", a afirmat si deputatul PNL de Cluj Horea Uioreanu. Bogdan Sgarcitu, purtatorul de cuvant al Bechtel, a declarat ca a fost contactat de un reprezentant al guvernului in legatura cu desecretizarea contractului, caruia i-a transmis ca Bechtel este de acord cu aceasta procedura.

IN ASTEPTAREA BANILOR. Cu toate ca s-a pierdut un an, autoritatile spera ca termenul prevazut initial pentru finalizarea lucrarilor, adica 2012, sa poata fi in continuare respectat. Pentru urgentarea lucrarilor, anul acesta Guvernul vrea sa aloce circa 300 de milioane de euro pentru lucrari, o parte din bani urmand sa provina din suma pe care statul roman o va incasa in urma privatizarii BCR.

Desi a semnat contractul, Bechtel nu a reluat inca lucrarile la autostrada, ceea ce ar putrea fi de inteles avand in vedere ca iarna inca mai staruie, dar nu a inceput nici sa faca angajari. Potrivit directorului de comunicare al companiei, Bogdan Sgarcitu, acest proces nu a fost demarat deoarece "este in stransa legatura cu banii, care nu au sosit inca de la Guvern". "Nici avansul pentru anul 2006, nici restantele", a spus acesta. El a mai explicat ca, din momentul in care se va da unda verde, unele activitati pot incepe imediat, cum ar fi proiectarea, iar pregatirea altora ar putea dura cam doua saptamani. Bogdan Sgarcitu a precizat ca primele oferte de angajare se vor face acelor muncitori care au fost disponibilizati in toamna anului trecut.

Pe de alta parte, sindicatul muncitorilor de la Bechtel, format in 2004 cand au fost incepute lucrarile, asteapta ca lucrul sa fie reluat. In acest moment Bechtel mai are aproape 80 de muncitori - personal de mentenanta si administrativ. Potrivit sefului Cartel Alfa Cluj (la care este afiliat sindicatul muncitorilor), Grigore Pop, conducerea Bechtel ar putea angaja, pentru reinceperea lucrarilor, pana la 4.800 de muncitori. Pop a declarat, in urma cu mai multe zile, ca guvernul Romaniei a solicitat Bechtel sa intocmeasca doua planuri de executie de lucrari: una in conditiile in care finantarea pe 2006 ar fi de 55 de milioane de dolari si una pentru cazul in care suma alocata acestui proiect pentru anul in curs ar fi de 300 de milioane de dolari. "Varianta finala va fi votata in sedinta de guvern. In functie de solutia aleasa, Bechtel ar putea angaja 850, respectiv 4.800 de muncitori", a mai explicat presedintele Cartel Alfa Cluj.

Autostrada Bucuresti-Brasov, un alt proiect amanat

LUCRARI. Utilajele folosite pentru construirea autostrazilor s-au impotmolit in certurile politicienilor

Autostrada Bucuresti-Brasov este un alt megaproiect pe care Guvernul l-a intarziat pe motiv ca guvernarea PSD a atribuit lucrarile pe baza de parteneriat public privat. Actualul Executiv a constatat ca vechile intelegeri nu respecta prevederile legale europene, drept urmare procedurile s-au mai taraganat un an. Premierul Tariceanu a anuntat recent ca anul acesta vor incepe lucrarile la Autostrada Bucuresti-Brasov, cu fonduri de la buget.

TERGIVERSARE. Fosta guvernare a inceput, in 2002, negocieri pe baza parteneriatului public-privat (PPP) cu trei companii straine: Strabag (pentru tronsonul Bucuresti-Ploiesti), Vinci (pentru Comarnic-Predeal) si cu un consortiu israelian format din firmele Ashtrom si Roichman (portiunea Predeal-Brasov). Insa actuala conducere a Ministerului Transporturilor a oprit negocierile pe motiv ca vechile reguli de PPP nu corespundeau cerintelor UE, procesul nu era transparent, iar costurile erau prea mari. Anul trecut, Vinci si Strabag au amenintat la un moment dat ca vor da statul in judecata, insa autoritatile au precizat ca nu sunt contracte incheiate cu nici una din firmele care au participat la negocierea acestui segment. "In varianta veche, costurile totale ale Autostrazii Bucuresti-Brasov, incluzand constructia si intretinerea, se ridicau la 6 miliarde de euro", explica anul trecut ministrul Transporturilor. El a mai spus ca in vara anului 2004 proiectul pentru autostrada Bucuresti-Ploiesti, in varianta veche de PPP, nu a primit acordul Ministerului Finantelor Publice si nici al Ministerului Justitiei.

Autoritatile asteapta aprobarea noilor norme de parteneriat public privat elaborate de Uniunea Europeana, pe baza carora se va lansa spre executie Autostrada Bucuresti-Brasov. Potrivit premierului Tariceanu, anul acesta vor demara lucrarile la centura de vest a orasului Ploiesti si la centura de Nord a Bucurestiului, care fac parte din Autostrada Bucuresti-Brasov.

Reabilitarea DN6, intarziata de firme

Un alt proiect intarziat, de data aceasta din vina firmelor executante, este reabilitarea DN6 Craiova-Drobeta-Turnu Severin. Lucrarea a fost atribuita firmelor Grassetto (sectorul Craiova-Filiasi, 35 km), Prodeftiki (Filiasi-Ciochiuta,21 km), respectiv companiei Strabag (Ciochiuta-Drobeta-Turnu Severin, 34 km). Valoarea totala a contractelor cu cele trei firme se ridica la 83 de milioane de euro, contractul cel mai costisitor fiind cu firma italiana Grassetto - 40 milioane de euro.

Desi executia a inceput in 2003, insa pe cel de-al doilea sector, unde termenul de predare era luna trecuta, lucrarile avansasera intr-o proportie foarte mica. In al 12-lea ceas, ministrul transporturilor a facut o verificare si a constatat intarzieri si nereguli. Potrivit ministrului Gheorghe Dobre (foto), firma Grassetto nu a terminat lucrarile in termenul prevazut si, desi a solicitat un nou termen, saptamana trecuta lucrarile nu incepusera. Pe cel de-al treilea sector al DN6, desi lucrarile sunt in faza de receptie, au fost constatate o serie de probleme de ordin tehnic.

Suparat, ministrul transporturilor a spus ca va lua masuri: daca firmele nu vor prezenta un nou grafic de executie, vor fi eliminate din lucrare. Dupa astfel de experiente, conducerea ministerului se gandeste sa instituie niste penalizari foarte mari pentru companiile care nu respecta obligatiile contractuale, iar acestea sa nu mai poata participa la alte licitatii. (Iohanna Onaca Purdea)

SANCTIUNI
"Analizam pentru viitor instituirea unor clauze foarte dure, care vor consta in special in penalizari de natura financiara" - Gheorghe Dobre, ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

ECONOMII

Contractul de securizare a granitelor incheiat cu concernul german EADS a fost si el renegociat de Vasile Blaga (foto), ministrul Administratiei si Internelor. Obiectivul principal al contractului, care se va derula pana in anul 2009, a fost modificat si completat, fiind realizat un proiect tehnic al Sistemului Integrat de Supraveghere a Frontierei de Stat (SISF). Totodata, a fost realizat un program precis al termenului de realizare si implementare. Potrivit contractului, pana la data de 31 decembrie 2006 vor fi realizate toate modernizarile necesare in vederea asigurarii unui nivel ridicat de control pe viitoarea frontiera externa a UE. Pretul convenit a fost de 524,5 milioane de euro, fata de suma de 650 de milioane de euro, prevazuta in contractul initial. Aceasta valoare a fost redusa ca urmare a eliminarii suprapunerilor, totodata fiind incluse obiective de infrastructura suplimentare, cum ar fi un nou sediu pentru Inspectoratul General al Politiei de Frontiera. Un nou articol introdus prevede obligatia EADS de a realiza si implementa subsistemul de comunicatii mobile din cadrul sistemului in tehnologie standard TETRA, tehnologie utilizata in statele UE. Contractul a fost modificat si in privinta garantiei acordate de concernul EADS. Astfel, EADS va avea obligatia de a garanta functionalitatea solutiei de proiectare a SISF pe o perioada de cinci ani, perioada de garantie pentru infrastructura fiind extinsa de la 12 la 18 luni. (Radu Crivat)

CORIDORUL IV - GOANA DUPA FINANTARI

Anul trecut, presedintele Traian Basescu anunta, in mai multe randuri, ca prioritar pentru Romania este construirea autostrazii de pe Coridorul IV pan-european, pe traseul Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti-Constanta. In 2005 nu s-a dat in folosinta nici un segment de autostrada, dar s-a lucrat la sectoarele Drajna-Fetesti, Fetesti-Cernavoda, la centura Sibiului si la centura de ocolire a orasului Pitesti, dupa cum spun reprezentantii Ministerului transporturilor. Insa ritmul lucrarilor a fost incetinit din cauza ploilor abundente de anul trecut. Conducerea MTCT a acuzat guvernarea PSD ca nu a lasat nici un proiect cu finantare asigurata, de aceea eforturile ministerului s-au concentrat pe asigurarea finantarii pentru celelalte sectoare. Anul acesta insa se va intra cat de cat in linie dreapta cu lucrarile. Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat recent ca in 2006 se va da in folosinta tronsonul Fetesti-Cernavoda. Pentru tronsonul Cernavoda-Constanta s-au semnat documentatiile de finantare cu Banca Europeana de Investitii in decembrie 2005.

Borbely a fost invins de investitorii turci

DAMBOVITA CENTER. Proiectul pentru transformarea Casei Radio in complex comercial ar putea demara in 4-5 luni

Casa Radio ar fi trebuit sa fie inca de la sfarsitul anului trecut un mare complex comercial unde bucurestenii sa se distreze, sa petreaca timpul liber si sa-si faca cumparaturile. Dambovita Center era proiectat sa ofere un hotel cu 300 de camere, magazine pe o suprafata de 69.000 de mp, 16.000 mp de birouri, 45.000 mp de galerie comerciala, complex rezidential format din 200 de locuinte, parcare, restaurante, chiar si un spital cu 100 de paturi. In prima etapa, care ar fi trebuit finalizata chiar in acest an, ar fi fost gata centrul comercial, magazinele, cinematografele si hotelul. In locul lor, la Casa Radio se inmultesc maidanezii si rasar buruienile de primavara.

REZILIERE. Ministrul delegat pentru lucrari publice si infrastructura Laszlo Borbely a anuntat inca din decembrie 2004 ca vrea sa rezilieze contractul de parteneriat public privat prin care Ministerul Transporturilor oferea Casa Radio pentru construirea complexului Dambovita Center. Acum, dupa mai bine de un an se recunoaste invins si spune ca proiectul va demara in 4-5 luni. Intre timp, Laszlo Borbely ar vrea sa demareze o noua evaluare a terenului si a cladirii pentru ca statul roman reprezentat prin Compania Nationala de Investitii (CNI) detine numai 10 la suta din contract. Casa Radio a fost oferita in parteneriat public privat pe o perioada de 49 de ani, unui grup de investitori turci.

INTARZIERE. Investitorii turci care se afla la conducerea Dambovita Center au declarat in toamna anului trecut ca nu a putut sa demareze lucrarile deoarece dupa alegeri noua conducere de la Ministerul Transporturilor le-a bagat permanent bete-n roata. "Autoritatile au transferat in decembrie 2004, cu o intarziere de 14 luni, companiei Dambovita Center administrarea fostei Case Radio, iar Compania Nationala de Investitii, reprezentanta Ministerului Transporturilor, ne-a notificat in iunie 2004 sa sistam toate activitatile de pe santier", a spus la vremea respectiva Vefa Kucuk, presedintele Dambovita Center. El mai precizat ca ministrul Laszlo Borbely a refuzat firmei o sursa de finantare de 250 de milioane de dolari si i-a recomandat sa se asocieze cu un partener sugerat. Atunci, investitorii turci au amenintat ca vor ataca in instanta decizia Ministerului Transporturilor de reziliere a contractului. A trebuit sa treaca sase luni pentru ca ministrul Borbely sa inteleaga ca procesul va dura mai bine de trei ani, timp in care buruienile vor sufoca Casa Radio. (Daniela Ivan)