x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

59% dintre români, dependenţi de televiziune

0
02 Dec 2009 - 00:00
59% dintre români, dependenţi de televiziune /stockxpertcom
Vezi galeria foto


Dorel Abraham, sociolog

Dacă înainte de 1989, 58% dintre români se uitau zilnic la televizor, în prezent ponderea consumatorilor zilnici de televiziune este de 92%, arată un sondaj CURS realizat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional. Rezultatele sondajului pe ansamblu arată că, în mare, consumul de radio are aceeaşi pondere, înainte de 1989 şi în prezent, în timp ce numărul celor care citesc presa mai des decât săptămânal sau "foarte des" şi "des" a crescut cu şase procente.

Aşa cum se observă în toate studiile de specialitate, în cele de evaluare a ratingurilor, dar şi a modalităţilor de petrecere a timpului liber, televiziunea este cea care domină cultura populaţiei.

Televiziunea nu este numai un mare consumator de timp liber, ci are efecte majore în ceea ce priveşte informarea populaţiei, divertismentul acesteia şi chiar asupra orientărilor valorice (afectând mai ales orientările valorice ale tinerilor). Tot mai puţini oameni se pot sustrage impactului direct sau indirect al televiziunii, aceasta fiind  zeul modern la care se închină majoritatea oamenilor.

92% SE UITĂ ZILNIC LA TELEVIZOR
Importanţa televiziunii era mult mai redusă înainte de 1989 comparativ cu situaţia din prezent, din două motive asupra cărora nu insistăm aici (dar ele erau legate indiscutabil de timpul de emisie şi de structura programelor). Consumul diferit de televiziune în cele două perioade de timp se observă din graficul "Cât de des vă uitaţi la tv înainte de 1989 şi în prezent?".

Se observă că, dacă înainte de 1989, 58% din populaţie se uita zilnic la televiziune, în prezent ponderea consumatorilor zilnici de televiziune este de 92%.

Mai mult, ponderea consumatorilor "grei" de televiziune, respectiv a celor care petrec zilnic peste trei ore în faţa televizorului, a crescut de la 31% înainte de 1989 la 59% în prezent, această categorie reprezentând de fapt ceea ce se cheamă "audienţa dependentă", categoria celor care nu se pot sustrage "alcoolului" televiziunii, chiar dacă nu conştientizează acest lucru. Am putea spune, forţând puţin lucrurile, că o anumită parte a populaţiei este în pragul înecării în cultura televizuală, nerecepţionând alte produse culturale. Partea optimistă a lucrurilor, dacă există, este că majoritatea acestora sunt pensionari. Partea proastă este că această categorie de populaţie poate suferi de ceea ce specialiştii numesc "pierderea controlului asupra proprietăţii spirituale".

Mai rar decât săptămânal urmăresc emisiunile tv 29% dintre cei intervievaţi, dar numai 2% dintre cetăţenii din România fac parte, în prezent, din categoria "slabi consumatori de televiziune". Dacă înainte de 1989, populaţia consuma produsele televiziuale încercând să reziste îndoctrinării propagandistice, astăzi populaţia nu se protejează deoarece nu cunoaşte, deşi au început să existe tot mai multe studii, impactul negativ al consumului exagerat, şi mai ales de la vârste tinere, de emisiuni de televiziune.

CONSUMUL DE ZIARE/PRESĂ SCRISĂ

Obişnuinţa sau preocupare de a citi ziare împarte populaţia în trei categorii: cea a cititorilor frecvenţi, cea a cititorilor de ziare ocazionali şi cea a celor care nu citesc ziare, niciodată (conform declaraţiei celor intervievaţi în cadrul sondajului).

O asemenea clasificare a tipurilor de cititori facilitează analiza datelor care vizează acest tip de comportament cultural înainte de 1989 comparativ cu situaţia din prezent. Astfel, în ceea ce priveşte prima categorie a cititorilor de ziare, respectiv a celor care citesc presa mai des decât săptămânal sau "foarte des" şi "des", ca variante ale scalei de măsurare a acestui tip de activitate era mai mică înainte de 1989 (30%) comparativ cu ponderea celor care citesc frecvent ziarele în prezent (36%). Vezi graficul "Cât de des obişnuiaţi/obişnuiţi să citiţi ziare?".

Procentul cititorilor ocazionali, respectiv cei care declară că citesc presa mai rar decât săptămânal, lunar, şi chiar mai rar decât lunar, era de 53% în 1989, mai mare decât în prezent, când ponderea este de 43%. Este vorba despre o categorie de cititori care apelează "la ziare" pentru anumite evenimente, când au interes sau sunt "atenţionaţi" în acest sens.

În fine, cea de-a treia categorie, a "necititorilor de ziare", a crescut de la 16% la 21% în cele două perioade de timp, deşi este vorba despre aceeaşi populaţie, evident mai îmbătrânită în prezent. Se pare că unii dintre aceştia au renunţat total la ziare în favoarea televiziunii.

CONSUMUL DE RADIO
Frecvenţa cu care oamenii ascultă programele radio reprezintă un indicator important al consumului cultural, în general, şi de mass-media, în principal. Ascultarea radioului are o suprafaţă de cuprindere (un reach, cum se spune în studiile de audienţă, comparabilă cu cea a televiziunii). Intensitatea consumului, ca medie de audienţă zilnică, de exemplu, este mai redusă.În general, consumatorii de radio se împart în cei care ascultă radio zilnic sau foarte des, cei care ascultă radio de câteva ori pe săptămână sau săptămânal, care pot fi asimilaţi cu cei care ascultă radio des, şi cei care ascultă radio mai rar decât săptămânal, asimilaţi cu cei care ascultă radio rar. Categoria celor care susţin că nu ascultă deloc radio nu apare, de regulă, în sondaje, ceea ce presupune că are o pondere foare mică.

Analiza comparativă a audienţei radio înainte de 1989 comparativ cu situaţia din prezent este realizată de răspunsurile la întrebările "Cât de des ascultaţi radio înainte de 1989 şi în prezent?" (vezi graficul).

Rezultatele arată că, în mare, consumul de radio are aceeaşi pondere înainte de 1989 şi în prezent.

Astfel, cei mai mulţi ascultau radio zilnic, atât înainte de 1989 (57%), cât şi în prezent (60%). Ponderea celor care ascultau radio peste trei ore zilnic era de 30% înainte de 1989 şi de 31% în prezent. Proporţia acelora care ascultau radio sub trei ore zilnic înainte de 1989 era de 27% şi a celor care ascultă în prezent radio sub trei ore zilnic este de 29%. Nici între ponderile celor care ascultă radio de câteva ori pe săptămână sau a celor care ascultă radio mai rar nu sunt diferenţe mari.
Similaritatea consumului de radio pentru cele două perioade, de aceeaşi populaţie, mai îmbătrânită astăzi, arată rolul important şi credibilitatea acestui mijloc de informare în masă într-o perioadă lungă de timp.

Pe de altă parte, ponderile similare ale ascultătorilor de radio, mai ales ale consumatorilor de radio cu frecvenţă zilnică, pot ascunde şi anumite particularităţi legate de motivaţia ascultării radioului înainte de 1989, când apăreau oportunităţi faţă de alte mass-media de a "prinde" posturi străine sau postul Europa Liberă, sau legate de prezent, când o parte semnificativă din populaţie ascultă radio în maşină, ca o modalitate de a valorifica superior (cultural) timpul.

Consumul de radio este mai omogen decât alte mass-media în raport cu diferite categorii socio-profesionale. Diferenţele mari apar, în special, în ceea ce priveşte structura emisiunilor audiate, aşa cum se ştie din studiile de audienţă.

STATUL LA COZI PENTRU A CUMPĂRA ALIMENTE

Apariţia şi utilizarea cozilor pentru a cumpăra alimente poate fi asociată modalităţilor de petrecere a timpului liber doar în măsura în care timpul alocat acestei activităţi consuma din timpul liber al populaţiei, cel puţin înainte de 1989, şi în măsura în care shopping-ul, în special în supermarketuri, începe să devină un obicei de aprovizionare utilizat în prezent şi cu funcţie de divertisment. Înainte de 1989, "statul la coadă" era un fenomen social. După decembrie '89 a fost analizat ca atare în literatura sociologică (vezi Pavel Campeanu România: coada pentru hrană, un mod de viaţă, Bucureşti, Editura Litera, 1994). Dimensiunile reale ale fenomenului statului la coadă nu au fost evaluate până în prezent, deşi el este mereu invocat în studiile care analizează consumul, cu precădere cel din România. Răspunsurile la întrebările "Cât de des stăteaţi/staţi la cozi pentru a cumpăra alimente înainte de 1989 şi în prezent?" (vezi graficul) arată diferenţe definitorii pentru cele două regimuri.

Astfel, 76%, adică peste trei sferturi din populaţia intervievată care a cunoscut situaţia de dinainte de 1989, "stătea la cozi pentru a cumpăra alimente mai des decât lunar, iar peste jumătate (55%) stătea la cozi pentru a cumpăra alimente mai des sau săptămânal. Timpul mediu consumat pentru această "activitate" nu poate fi calculat, dar se ştie că de multe ori se stătea (cu scăunel) de noaptea până ziua la prânz, adică se consumau frecvent 10-12 ore la cozi. Coada începuse să aibă o funcţie de socializare. Se spuneau bancuri la cozi şi există multe bancuri despre statul la coadă.

În prezent, obiceiul de a sta frecvent la coadă pentru a cumpăra alimente (săptămânal sau mai des) deţine un procent de 5% din această populaţie, aici fiind incluşi şi cei care fac cumpărături la hipermarketuri, în special în week-end, când este, de obicei, aglomeraţie. Oricum timpul mediu presupus că este consumat cu această activitate este mult mai redus.

În concluzie, schimbările din stilul de viaţă după 20 de ani de la colapsul comunismului în România sunt semnificative pentru cele două tipuri de societăţi, dar ele devin şi mai relevante atunci când sunt puse în legătură cu diferenţierile sociale, cu realitatea vieţii din comunităţile rurale, urbane şi periurbane, cu devianţa, precum şi cu apariţia stilurilor de viaţă alternative.
5423-108439-06copy.jpg

5423-108440-06copy.jpg

5423-108441-06copy.jpg

5423-108442-07copy.jpg

Sondaj la nivel naţional pe un eşantion N=1.039 subiecţi care aveau în 1989 cel puţin 18 ani împliniţi (curs sept-oct 2009)
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) efectuează verificări cu privire la depozitul de 200.000 de euro apărut fără nicio justificare în declarațiile de avere ale fostei judecătoare...
Serviciul de email marketing furnizat de