x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special 65 de ani dupa Iorga

65 de ani dupa Iorga

de Daniela Cârlea Şontică    |    26 Noi 2005   •   00:00
65 de ani dupa Iorga

Un interviu cu profesorul doctor Ioan Scurtu despre imprejurarile politice in care a fost asasinat, la 27 noiembrie, savantul Nicolae Iorga, la Strejnic, judetul Prahova.--"A fost taiat un brad batran"...(document video) --

Nicolae Iorga a fost omorat de legionari la 27 noiembrie 1940, in dreptul localitatii Strejnic. Profesorul doctor Ioan Scurtu, directorul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga", vorbeste despre contextul politic in care marele savant si istoric a fost luat de la masa de lucru si omorat. Savantul roman lucra atunci la o istoriografie universala, care, daca ar fi fost terminata, ar fi fost cea mai mare lucrare de acest gen scrisa de o singura persoana. Contemporanii lui, aflati sub teroarea unui regim autoritar, n-au avut voie sa-l omagieze la plecarea in vesnicie, nici sa aminteasca moartea lui macar la rubrica decese a vreunui ziar. Abia dupa rebeliunea, din ianuarie 1941 s-a vorbit despre asasinarea marelui istoric Nicolae Iorga.

Jurnalul National: Domnule profesor doctor, descrieti-ne contextul politic din preajma datei asasinatului lui Nicolae Iorga.
Prof. dr. Ioan Scurtu: Suntem in vara anului 1940, cand Romania Mare a fost sfaramata ca urmare a notelor ultimative sovietice, Romania pierzand Basarabia si nordul Bucovinei; a urmat, la 30 august, Dictatul de la Viena, prin care partea de nord-est a Transilvaniei a fost cedata Ungariei. Ca urmare a acestor pierderi teritoriale, Regele Carol al II-lea, care isi asumase puterea in stat la 10 februarie 1938 si care se angajase sa pastreze integritatea teritoriala a Romaniei, jurase, a fost nevoit sa abdice la 6 septembrie 1940. Puterea a fost preluata de generalul Ion Antonescu, care a incercat sa faca un guvern de uniune nationala, invitand sa faca parte din cabinet reprezentantii Partidului National Taranesc, Partidului National Liberal si Miscarii Legionare. Liderii celor doua partide, Iuliu Maniu si Constantin I.C. Bratianu, au refuzat sa faca parte si atunci, la 14 septembrie 1940, Antonescu a facut un guvern bazat din punct de vedere politic pe Miscarea Legionara. Pentru Nicolae Iorga formarea acestui guvern a reprezentat un moment foarte critic. Nicolae Iorga a fost un adversar intransigent al Miscarii Legionare, un adversar al lui Corneliu Zelea Codreanu si, intr-un fel, Nicolae Iorga a stat la originea asasinarii lui Codreanu. Sigur, fara voia sa.

Ce s-a intamplat in mod concret?
In aprilie 1938, Codreanu a fost arestat, intrucat adresase lui Iorga o scrisoare in care il acuza de "necinste sufleteasca". Spunea ca dupa ce ani in sir Iorga a militat pentru un comert romanesc pentru a scoate pe evrei din aceasta ramura economica, acum, cand legionarii au facut propriile lor magazine, legionarii fiind romani, Iorga a cerut lichidarea acestor magazine. Iorga va arata scrisoarea lui Armand Calinescu, care era ministru de Interne, Calinescu i-o va arata lui Carol al II-lea si amandoi, Calinescu si Carol, i-au sugerat sa il actioneze pe Codreanu in justitie. Iorga a facut acest lucru, si a inceput procesul. Pentru a vedea ca totul fusese, practic, o masinatiune a lui Carol, relatez faptul ca Nicolae Iorga, in momentul cand a inceput procesul si a vazut ce turnura ia, a hotarat sa-si retraga plangerea impotriva lui Codreanu, socotind ca acesta nu fusese constient de faptele sale, adica scrisoarea respectiva nu a fost gandita si nu merita sa fie luata in considerare de justitie. Si totusi justitia a actionat in continuare, Codreanu a fost condamnat la sase luni inchisoare, a avut loc un nou proces, in urma caruia a fost condamnat la zece ani de inchisoare, si in noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 Codreanu a fost asasinat. Acum, cand legionarii au venit la putere, dupa 14 septembrie 1940, s-a declansat o campanie furibuna impotriva lui Iorga, vinovat de asasinarea "Capitanului". Nicolae Iorga a fost pensionat de la Universitate, desi beneficia de o lege prin care se spunea ca Iorga ramane profesor universitar pe viata, a fost pensionat de la institutul pe care l-a creat, Institutul de Istorie Universala, si a trebuit sa se retraga la Sinaia.

O situatie defavorabila

Care era situatia in plan extern?
Si pe plan extern, Iorga avea o situatie extrem de precara, pentru ca, de la bun inceput, el s-a opus categoric politicii lui Hitler de reviziuire a granitelor, ceea ce insemna si revizuirea granitelor Romaniei. Pe acest fond al campaniei impotriva lui Iorga, a atitudinii ostile a oficialitatilor, a contextului international extrem de nefavorabil lui Iorga, a survenit in seara zilei de 27 noiembrie 1940 preluarea lui Iorga de la locuinta lui din Sinaia de catre o echipa de legionari, sub motiv ca trebuie sa vina in Bucuresti pentru a da o declaratie, dar a fost asasinat pe drum, in dreptul localitatii Strejnic de langa Ploiesti. Nici un ziar nu a anuntat moartea lui Iorga, n-a publicat un articol dedicat acestei mari personalitati si nici macar la rubrica de decese nu s-a admis anuntarea mortii lui. Faptul ca a fost presedintele Consiliului de ministri il indreptatea, conform normelor legale, sa aiba parte de funeralii nationale. A fost inmormantat ca un cetatean oarecare. Rectorul Universitatii din Bucuresti, istoric si el, a refuzat arborarea steagului in berna pe cladirea universitatii, desi incetase din viata unul dintre cei mai ilustri profesori ai universitatii.

Persona non grata

Aceasta pentru ca legionarii controlau totul atunci?
Legionarii stapaneau domeniile, sa spun asa, civile, intre care si invatamantul, internele, sanatatea, deci acele domenii in care evident Nicolae Iorga se misca, dupa cum si ceilalti oameni politici. Ministerul forte, Ministerul Apararii Nationale, a fost pastrat de Ion Antonescu si, in scurt timp, Antonescu l-a inlaturat pe ministrul legionar Mihail Sturdza, preluand el Ministerul de Externe. Deci, atmosfera era creata de legionari, care detineau presa, radioul, era perioada cand organizau mari manifestatii de deshumare a legionarilor ucisi in timpul lui Carol al II-lea, de organizarea de inmormantari cu mult fast. Chiar pe parcursul acestor zile, de 26 si 27 noiembrie, era deshumat Corneliu Zelea Codreanu de la Jilava si depus la Biserica Sfantul Ilie Gorgani si toata propaganda era indreptata spre inhumarea lui Codreanu, cu funeralii nationale, ca pentru un erou care a cazut victima pentru patriotismul lui, pentru cauza romanismului, in timp ce Nicolae Iorga, ca si Virgil Madgearu, care a fost asasinat in aceasi zi cu Iorga, erau socotiti niste persona non grata, si nici macar atunci cand nu mai erau vii nu erau acceptate.

RUPTURA
"In noaptea de 26 spre 27 noiembrie fusesera asasinati 64 de fosti demnitari care se aflau la Inchisoarea Jilava, intre care si doi fosti presedinti ai Consiliului de ministri. Ziua de 27 noiembrie 1940 este momentul rupturii publice intre Ion Antonescu si Horia Sima, ruptura care avea sa se finalizeze prin rebeliunea legionara din 21-23 ianuarie 1941, in urma careia legionarii au fost inlaturati de la putere" - Prof. dr. Ioan Scurtu

DOCUMENT VIDEO

DEDICATIE
Epigrama pentru Iorga scrisa de Pastorel
CUM A FOST UCIS PROFESORUL
"(...) Cu mult inainte de asasinat, profesorul devenise foarte nervos si adeseori spunea familiei ca va fi omorat de legionari. (...) In ziua de 27 noembrie 1940, profesorul se gasea in biroul sau din vila de la Sinaia unde lucra, iar d-na Ecaterina Iorga scria intr’o camera dela parter. La ora 17 jumatate, usa dela camera d-nei Iorga s’a deschis si 3 persoane au barat usa, alte 4 persoane se gaseau in camera alaturata. Doamna Iorga s-a ridicat impresionata dela locul sau si a intrebat «Cine sunteti?» Unul din acesti indivizi a raspuns: «Politia legionara a capitalei» si am venit sa-l luam pe domnul Profesor Iorga la Bucuresti, pentru un interogator. (...) In acel moment a intrat pe use bucatareasa Aneta Cazacu care aducea ceaiul pentru victima. Doamna Iorga i-a facut un semn sa duca ceaiul sus in biroul unde profesorul lucra. Indivizii au observat acest gest si au urmat pe bucatareasa pana in camera unde lucra victima. Intr’un minut au coborat din birou. Victima mergea inainte iar cei 7 indivizi il urmau. In vestibul Profesorul s’a imbracat si in timp ce voia sa-si puna galosii observa ca unul din cei 7 indivizi sa uita curios la el, ca-si ia galosii fiindca poate sa raceasca. (...) Victima i-a spus sotiei sale sa aibe grije de notele dela «Istoria Universala», la care tocmai lucra in acel moment. In drum spre masina, care fusese garata mai jos, grupul s-a intalnit cu domnisoara Alina Iorga, fiica victimei, care auzind dela tatal sau ca merge la Bucuresti pentru un interogatoriu, a cerut sa mearga si ea. Insa unul din cei 7 i-a raspuns ca nu are loc in masina. Profesorul a fost asezat in fata impreuna cu soferul si un alt individ, iar ceilalti 4 in fund. Cei care au ramas jos au salutat pe cei care au plecat cu salutul legionar. A doua zi, 28 Noembrie 1940, corpul profesorului Iorga a fost gasit impuscat pe campul de langa comuna Strejnic. Langa cadavru s-au gasit noua tuburi de cartuse, dintre care 7 de calibrul 7,65, iar doua de calibrul 6,35. (...)" (Costin Anghel, Mihai Stirbu)

Acest text ne-a fost pus la dispozitie de catre Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale. Materialul (din 1944) face parte din arhiva personala a lui Dudu Velicu, fost angajat al Serviciului Special de Informatii, in cadrul Sectiei de cenzura a presei si corespondentei. Una din indatoririle sale principale era cunoasterea situatiei din tara, in special a situatiei Miscarii Legionare, asa cum era prezentata in presa romaneasca.
×