Bob Wylie este un jurnalist scotian caruia ii plac micii si tuica romaneasca. Are o sotie brasoveanca si o fetita care tine cu echipa nationala de fotbal a Romaniei. A venit in Romania prima data in ianuarie 1990, si de atunci a revenit mereu incarcat cu daruri pentru copiii bolnavi de SIDA. Impreuna cu un membru al Parlamentului de la Londra, George Galloway, a scris o carte despre revolutia romana. Bob Wylie a acceptat sa vorbeasca despre destinul acestui volum, sugestiv intitulat âPrabusirea".
ANA ILIE
Jurnalul National: Ati mai fost in Romania din ianuarie 1990?
Bob Wylie: Am venit cu o oarecare frecventa de-a lungul anilor.
Ce este diferit acum de atmosfera acelor ani?
A fost putin ciudat pentru mine, pentru ca am fost in Romania ultima data in 1997. Sunt niste diferente uriase. In general, Romania era in 1989 intr-o stare disperata. A facut un salt enorm, ca sa nu spun de posibilitatile de dezvoltare care ii sunt deschise.
Cum ati perceput situatia romanilor in 1990?
Am fost foarte marcat de situatia lor. Le ajunsese cutitul la os. Asta e o expresie pe care am invatat-o de la Ion Ratiu. Nu am nici un dubiu ca se ajunsese la un nivel de disperare inimaginabil, disperare nascuta din dictatura lui Ceausescu.
Jurnalele occidentale scriau, pe vremea cand tarile din fostul bloc sovietic au inceput sa se elibereze de comunism, ca Ceausescu este prea puternic sa cada. Nu credeau in perspectiva unei revolutii romane.
Este adevarat. Era o parere larg raspandita ca valul revolutionar se va opri la granitele Romaniei. Oamenii au demonstrat ca ne inselam cu totii. Era gresit sa presupui ca din cauza dimensiunilor dictaturii, a aparatului Securitatii, a statului politienesc, revolutia se va opri la granita cu Ungaria, spre exemplu.
Ce a determinat schimbarea? Care a fost momentul cand s-a declansat cu adevarat Revolutia?
In mod evident, zilele de la Timisoara. Au inceput un proces de neoprit.
Revolutia din Romania a fost pregatita de ani de disperare. Si evenimentele care aveau loc pe plan international. Stiu ca exista o intreaga teorie ca a avut loc o lovitura de stat, dar eu nu cred in ea.
Care au fost figurile marcante ale revolutiei?
Cred ca este vorba despre Claudiu Iordache, Lorin Fortuna. Ei au jucat un rol critic in evenimentele de la Timisoara. Nu poti sa te gandesti la Timisoara fara sa admiti ca aici a inceput miscarea revolutionara, care a fost apoi terminata aici, la Bucuresti. Bineinteles ca si aici au fost persoane importante.
Un lucru este cert: clasa de mijloc romaneasca era complet defavorizata. In Polonia, spre exemplu, era Solidaritatea, miscarea Bisericii. Asa ca era simplu pentru oameni sa se organizeze. Mai era Havel in Cehoslovacia si intreaga grupare a lui. Oamenii acestia s-au miscat o data cu timpurile, au devenit liderii revolutiei de la ei din tara. In Romania nu erau cercuri organizate ale opozitiei. Asa ca au aparut pe scena cei care erau lideri sau figuri importante in Partidul Comunist. Acestia nu avusesera putere in partid. Asa a aparut confuzia PCR = FSN si asa mai departe. Asta explica in parte teoriile despre o lovitura de stat.
Asa va explicati ca majoritatea liderilor politici care au aparut imediat in timpul sau dupa revolutie erau membri ai Partidului Comunist? Cum este si Ion Iliescu, de altfel.
Nu stiu daca este adevarat. Daca ati fi mers la sate in 1990, ati fi vazut ca Iliescu era cunoscut de oameni dinainte de revolutie. Eu am mers cu el in campanie in 1990 in Craiova. Oamenii stiau ca Iliescu ar fi trebuit sa fie unul dintre lideri, pentru ca avea o astfel de reputatie. Asta este interpretarea mea.
In ceea ce priveste acuzatiile ca Iliescu ar fi furat revolutia, ei bine, 85% din populatie a votat cu el in 1990. Cifra pentru FSN era, cred, de 66%. In 1992, Iliescu a obtinut o cifra in jur de 70%, ceea ce este o chestie ciudata sa i se intample unui om despre care se crede ca ar fi furat revolutia.
Sa ne intoarcem la carte. Ati vorbit cu copiii cuplului Ceausescu. Cu Nicu, Valentin si Zoia.
Cartea este doar o poveste. Pentru a descrie unele personaje, folosesti culoare. La acel moment, Nicu Ceausescu avea reputatia, in Sibiu, ca a avut, intr-o oarecare masura, grija de oameni. Fratele lui, Valentin, era dupa parerea mea, un accident al istoriei. Nu il vad la fel ca pe Nicu. Destinul lor era inevitabil, fiind copiii lui Ceausescu. Dar nu spun asta cu mila. Nicu Ceausescu era chiar un om interesant. L-am intrebat daca crede in Dumnezeu si mi-a zis: âNu am nimic impotriva lui Dumnezeu si sper ca nici El nu are nimic impotriva mea". Valentin vorbea la un moment dat despre cum si-a dat seama ca Ceausestii se indreptau spre moarte atunci cand a inceput cultul personalitatii.
Ati pastrat legatura cu persoanele pe care le-ati intervievat pentru carte?
Da. Eu sunt casatorit cu o romanca din Brasov si, evident, partea romana a familiei mele este la Brasov, soacra si cumnata mea. Sunt oameni in Romania pe care ii stiu de mult timp. M-am implicat, in parte, in aceasta carte, pentru ca eu am fost responsabil pentru unul dintre azilele de copii care aveau SIDA. Nasul roman al fetei mele este Ioan Mircea Pascu, pe care l-am cunoscut cu mult inainte ca oamenii sa isi ciocneasca calcaiele cand il intalnesc pe coridor. Este un prieten al familiei mele. Sunt multi romani cu care am pastrat relatia.
Stim ca ati venit in Romania si in alt scop decat cel de a va promova cartea. Ne puteti spune cateva cuvinte despre acest lucru?
Ei bine, eu si colegul meu Peter Mac Rae incercam sa facem o serie de sase emisiuni radiofonice pentru BBC Scotland despre Romania la 15 ani de la revolutie.
Stiu ca ati avut o intalnire cu presedintele Ion Iliescu.
Da, ne stim de mai multi ani. Ne-a ajutat enorm cu campania pentru copiii cu SIDA. Am facut un apel la televiziune, âPentru copiii nostri", si Ion Iliescu ne-a ajutat enorm tot timpul. L-am cunoscut pe Iliescu prin intermediul cartii.
A fost greu de vorbit cu oamenii pe care i-ati intervievat?
E chiar o poveste interesanta despre cum s-a scris aceasta carte. A fost ideea lui George Galloway: âStii, noi tot mergem in Romania cu campania asta pentru copii, ce-ar fi sa scriem o biografie a lui Iliescu?". Trebuia sa fie o carte despre presedintele Iliescu, insa acesta ne-a refuzat. Dar a spus ca ar prefera ca cineva din afara tarii sa scrie despre revolutie. Si s-a oferit sa ne ajute sa contactam multi oameni, nu numai din partidul lui, dar si membri ai opozitiei, oameni care au suferit in timpul evenimentelor din iunie. S-a tinut de cuvant. Spre exemplu, am vorbit cu pilotul care manevra elicopterul cu care au fugit Ceausestii. Sa fii atat de aproape de istorie este incredibil.
âInstantaneu al istoriei"
Senatul Romaniei a gazduit ieri seminarul âRevolutia Romana si personajele sale", la care au participat, pe langa jurnalistii BBC Bob Wylie si Peter Mac Rae, un numar important de participanti la evenimentele din decembrie 1989, cum ar fi Radu Campeanu, Sergiu Nicolaescu, Marian Munteanu, Claudiu Iordache. Lucrarile seminarului s-au deschis in mod neobisnuit, prin citirea unui larg fragment din editia de ieri a Jurnalului National, despre Alexandru Radu Ionescu, unul din tinerii eroi omorati la revolutie. Bob Wylie a tinut sa spuna, in romaneste, ca volumul âPrabusirea", un âinstantaneu al istoriei", este dedicat poporului roman, cel care a infaptuit miracolul indepartarii dictaturii. âDesi multi jurnalisti straini au facut un deserviciu Romaniei", a spus Bob, âPrabusirea" este o privire obiectiva, din afara, asupra unui moment extraordinar din istoria tarii.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
