Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iradierea ziaristilor de la Europa Libera - un scenariu perfect valabil. Parerea unui specialist: iradierea era posibila si usor de realizat. Cabinetul directorului Institutului de Pneumologie "Marius Nasta" din Bucuresti, profesorul doctor Paul Ioan Stoicescu. Impreuna cu reputatul profesor facem schita unui incitant scenariu despre cum fosta Securitate ar fi putut declansa, prin iradiere, cancere unor persoane incomode.
MAGDA MARINCOVICIImi spune ca totul e posibil si inca foarte usor. "Un tub catodic, emitator de raze, bine ascuns, sa zicem in spatele unui tablou, montat la o veioza, in spatele caloriferului sau cel mai bine in perete si acoperit cu un strat subtire de tencuiala este suficient pentru iradiere. El putea foarte bine sa fie plasat in locuinta celui vizat de Securitate."
Razele produc degradarea celulelor. Cu cat durata expunerii si dozele de iradiere sunt mai mari, cu atat efectul este mai devastator.
Incomozi
"S-a presupus si s-a vorbit mult ca Gheorghe Gheorghiu-Dej ar fi fost iradiat de catre Securitatea fostei Uniuni Sovietice. Si ca in urma iradierii i s-a declansat un cancer care a evoluat galopant. In legatura cu aceasta practica folosita de rusi pentru a se debarasa de persoanele incomode exista putine consemnari, dar multe presupuneri, spune profesorul doctor Paul Ioan Stoicescu.
Totusi, domnia sa este convins ca "daca sistemul suprimarii prin iradiere a fost folosit la acest nivel, cu atat mai mult Securitatea din Romania, in anii sai de glorie, l-a aplicat cu acelasi scop". Sa nu uitam ca pentru regimul comunist jurnalistii romani de la postul Europa Libera se incadrau cu prisosinta in categoria persoanelor incomode.
Dovezile specialistilor
Specialistii spun ca iradierea poate fi cauza aparitiei cancerului, in special a celui de piele si a sangelui. In acest sens, sunt o multitudine de dovezi. Exista la ora actuala o literatura de specialitate foarte bogata privind experimentele de acest gen efectuate pe animale de laborator. Ca iradierea poate afecta viata omului sanatos o dovedesc "masurile exagerate " luate pentru protejarea specialistilor din serviciile de radiologie.
Doctorul Dorina Rosca, medic primar radiolog in cadrul Serviciului Radiologie al Institutului "Marius Nasta", ne introduce intr-un laborator de investigatii radiologice. Aflam ca "peretii noilor laboratoare sunt acoperiti cu barita, substanta de protectie. Barita inlocuies te vechea folie de plumb uzitata in acelasi scop pana nu demult". In timpul investigatiilor radiologul poarta un sort de plumb. Din prima zi de la angajare si pana la pensie , medicii care lucreaza in serviciile de radiologie au prins de buzunarul halatului un dozimetru. Este un aparat care inregistreaza nivelul radiatiilor din corp. O persoana neexpusa profesional are nivelul dozelor de iradiere de 1 mSv (milisilvert) intr-un an, iar personalul expus prezinta nivelul dozelor admise de 15 mSv pe an.
Marturia unui radiolog
Doctorul Svetlana Bugarin Vasile este medic specialist radiolog la Serviciul Radiologie al Institutului "Marius Nasta". Marturisirea acestui specialist este cutremuratoare. "Desi m-am protejat si am lucrat cu aparatura moderna, am cancer de san. Poate fi o coincidenta, dar eu am convingerea ca radiatiile reprezinta un factor favorizant, o noxa suplimentara pentru organism."
De altfel, la inceputurile radiologiei, s-a acreditat ideea ca iradierea reprezinta un factor de declansare a unor forme de cancer. Coincidenta sau nu, dar chiar radiologii recunosc cu oarecare tristete ca multi dintre colegii lor au murit in urma unor cancere sau au fost supusi unor amputari de maini pentru a scapa de intinderea cancerului de piele. Cei mai multi au murit de cancer de piele sau leucemie. "Razele de cobalt, radiu, cesiu pot reprezenta sursa de iradiere. Razele se concentreaza in special pe linia hematiilor, provocand modificari ale elementelor sangvine: diminuarea trombocitelor, leucocitelor etc. Aceasta genereaza scaderea capacitatii de aparare a organismului si aparitia unor anemii severe, a unor infectii majore, care grabesc decesul", ne explica dr. Svetlana Bugarin.
La ora actuala, se folosesc trei tipuri de tehnologii, care au la baza trei tipuri de raze: raze Gama, raze X si manunchiuri de electroni. Tehnologia prin iradiere cu raze Gama foloseste substant e radioactive - Cobalt 60 sau Cesiu 137. Razele gama au o mare putere de penetratie. Ele sunt folosite de peste 30 de ani pentru sterilizarea instrumentelor medicale si la tratamentul cancerului.
Detinuti victime
Potrivit publicatiei "Der Spiegel", Fuchs, care a fost intemnit at si anchetat de STASI in perioada 1970-1980, este al treilea fost disident care moare din cauza cancerului, dupa profesorul universitar Rudolf Bahro, mort in 1997, si muzicianul Gerulf Pannach, decedat in 1998. Toti trei, subliniaza "Der Spiegel", au stat multi ani in temnitele comuniste. Saptamanalul avansa ipoteza ca fostii disidenti au fost iradiati in timp ce acestora li se faceau fotografii pentru arhiva STASI.
Leucemie provocata
"Fosti disidenti din Republica Democrata Germana au fost expusi deliberat la radiatii in perioada detentiei in timpul regimului comunist, pentru ca acestia sa se imbolnaveasca de cancer", afirma in 1999 saptamanalul "Der Spiegel". Saptamanalul publica aceste informat ii la o saptamana de la moartea scriitorului Jurgen Fuchs, fost disident, decedat la 48 de ani din cauza unei leucemii.
Ancheta ordonata de Berlin
In urma mortii scriitorului Jurgen Fuchs, Parchetul din Berlin a cerut sa se deschida imediat o ancheta pentru stabilirea cauzelor exacte ale decesului acestuia. Aceasta investigatie trebuia sa stabileasca daca fostul aparat represiv din Republica Democrata Germania a folosit in mod sistematic iradierea ca o medoda de inlaturare a persoanelor incomode regimului.
Citește pe Antena3.ro
Ucigasul "Radu"
Despre practica Securitatii de a elimina adversarii regimului de la Bucuresti prin iradiere a vorbit, pentru prima data, Ion Mihai Pacepa in cartea sa "Orizonturi Rosii". Generalul defector i-a dat amanunte suplimentare, despre acest subiect lui Nestor Rates, pe care l-a intalnit in 1988. Intr-un interviu consemnat de Rodica Palade, in revista "22", Rates isi aminteste: "Instalatia de iradiere a fost experimentata, mai intai, pe niste detinuti, in celulele de la inchisoare. Aparatul purta numele "Radu". Fostul general mi-a spus ca, inainte de a pleca el, Bucurestiul facuse niste demersuri la Moscova pentru a obtine aparatura portabila de iradiere si presupunea, desi nu stia cu certitudine, ca marfa ar fi fost livrata. In cartea mentionata, Ceausescu este citat a fi spus in diferite ocazii: "Da-i Radu!" unuia sau altuia dintre indezirabili. Dupa ‘89 s-a spus ca nu s-au gasit astfel de aparate in dotarea Securitatii. Vor fi disparut, poate, ca filele din dosare. Eu insumi am fost dotat cu un Geiger, un mic aparat de marimea unui pix, pe care trebuia sa-l port in buzunarul de la piept, urmand sa ma avertizeze daca eram iradiat. De altfel, si Plesita dezvaluie, in cartea de convorbiri aparuta in 2001, existenta la CIE a unei "unitati de lichidari", care se ocupa de lichidarea "celor care tradau"." In cartea "Operatiunile "Melita" si "Eterul", Mihai Pelin considera ca aparatul "Radu" e o inventie a lui Pacepa pentru ca altfel ar fi existat macar o dovada a existentei lui.
Ristea Priboi a fost acuzat de intimidarea ziaristilor
SILVIU SERGIU
Deputatul PSD Ristea Priboi a fost acuzat ca, in calitate de ofiter al Directiei de Informatii Externe (DIE), a fost direct implicat in intimidarea unor angajati ai postului de radio Europa Libera.
Scandalul iscat in jurul numelui lui Ristea Priboi a izbucnit la foarte scurt timp dupa numirea sa in functia de presedinte al Comisiei parlamentare pentru Controlul SIE, la 7 februarie 2001. Dupa doar trei zile, presa a dezvaluit ca inainte de 1989 Priboi a fost director adjunct al DIE si a avut drept misiune "sa-i intimideze pe angajatii si colaboratorii postului de radio Europa Libera".
ACUZATII. In plus, senatorul PNL Radu F. Alexandru il acuza public pe Ristea Priboi ca a pus la cale mai multe atacuri impotriva Diasporei, ca de pilda: scrisoarea capcana trimisa lui Serban Orascu; injunghierea lui Emil Georgescu, directorul postului Europa Libera; batai de strada administrate Monicai Lovinescu si lui Paul Goma si chiar atentatul impotriva Europei Libere, soldat cu victime si infaptuit cu ajutorul celebrului terorist Carlos Sacalul. Radu F. Alexandru a precizat, la acea vreme, ca Vasile Buha, colonel si fost sef al serviciului din Securitate care se ocupa de Europa Libera, si generalul Plesita nu sunt nici ei straini de aceste evenimente.
NEGARE. Deputatul PSD a recunoscut ca, pana in 1994, a fost ofiter activ al SIE. El a dezmintit insa ca ar fi colaborat cu fosta Securitate sau ca ar fi avut vreo legatura cu "operatiunile represive" impotriva unor lucratori ai postului de radio Europa Libera.
DEMISIE. Dupa izbucnirea scandalului, CNSAS a solicitat SIE sa precizeze daca Priboi a fost colaborator al fostei Securitati. Liberalii au cerut conducerii PSD sa il retraga pe Priboi de la presedintia Comisiei. Acelasi Radu F. Alexandru a solicitat procurorului general sa cerceteze daca Priboi a mintit cand a depus jura mantul la numirea in Comisia parlamentara de control SIE si sa stabileasca daca se face vinovat de fals in declaratii. La scurt timp, conducerea CNSAS a ajuns la concluzia ca Priboi nu a desfasurat activitati de politie politica.
La inceputul lui aprilie, ministrul Apararii, Ioan Mircea Pascu, declara ca prezenta lui Ristea Priboi in fruntea comisiei ar putea influenta negativ relatiile Romaniei cu NATO, lucru confirmat si de presedintele Ion Iliescu.
In acest context, la 19 aprilie, Priboi renunta din proprie initiativa la aceasta functie, precizand ca face acest gest fiind constient cat de importanta este perioada urmatoare pentru primirea Romaniei in NATO.
Radioul este universitate din beton.
Ziduri inalte si groase din beton. Poarta cu grilaj aluneca pe sina, iar in spate se zareste cladirea alba, cu doua etaje, de unde rasunau odata vocile a sute de radiofonisti patimasi.
Eugenia Mihalcea - Munchen
Lavinia Tudoran - Munchen
Zilele trecute, fostul sediu al Europei Libere era incremenit in tacere. Doar zapada scartaia sub pasii catorva student i care se grabeau spre casa. Obloanele erau trase, nici o lumina nu era aprinsa in spatele geamurilor, pe culoare nu se auzea nici un pas, iar scrumierele nu mai erau ticsite ca pe vremuri cu mucuri de tigara. De 9 ani nu se mai simte agitatia din redactiile radioului, inlocuite cu salile marunte de curs ale Universitat ii din Munchen. Daca n-ai sti ce a fost acolo, nu ai cum sa afli. Pe zidul cladirii nu exista nici o placa pe care sa fie scris: "Aici a avut birourile Radio Europa Libera".
Securitatea de dupa atentat
Un singur lucru a ramas litera de lege si acum. Ca sa patrunzi in cladire iti trebuie ceva timp, esti verificat si luat la intrebari imediat ce treci de usa de la intrare. Dupa atentatul din 1987, care a lovit aripa dreapta, lovitura executata de temutul Carlos Sacalul, conducerea postului a inasprit regulile de acces. Nu se putea intra decat pe baza unui card special, toata lumea era verificata la sange. Usa fortificata de la intrare a fost pastrata, nu se mai intra cu ajutorul cardului, dar esti intampinat de un gardian nu prea prietenos. Desi nu stie ce a reprezentat pentru noi Europa Libera, "fiorosul" ii cunoaste pe fostii jurnalisti stabiliti in Munchen.
Revederea
Joia trecuta, Serban Orescu si Sorin Cunea s-au intors dupa mult timp la serviciu. L-au salutat prieteneste pe gardian si fara sa se gandeasca de doua ori au pornit-o inspre birouri. Primul etaj din aripa stanga, usa lui Noel Bernard nu da semne sa se deschida, chiar daca Orescu apasa mai cu forta pe clanta. Nici in urmatorul birou nu e nimeni. Abia din ultima incapere de pe partea stanga a culoarului apare un profesoras. Amabil, deschide toate usile, birouri goale, nici urma de microfoane, mese de sunet si montaj sau vreun reporter agitat. "Mai tii minte cum eram?", Orescu rascoleste amintiri privindu-l pe Cunea. Cu pasi repezi ne indreptam spre o sala de curs asemanatoare incaperii unde odata Sectia romana a radioului isi tinea sedintele de sumar.
Amintiri cu tovarasu’
Sorin Cunea scoate de la piept cateva poze vechi, amintirile incep sa curga. "Europa Libera a fost marea sansa a vietii mele. Ce misiune mi-a dat Noel? Sa-l insotesc pe tovarasu’ si pe consoarta sa in deplasarile in strainatate. Am fost in 12 tari cu perechea", spune nostalgic Cunea. A lucrat 25 de ani fara trei luni la Europa Libera, unul dintre cei mai sugubeti radiofonisti. Serban Orescu zambeste alaturi burghez. A terminat Filosofia, Dreptul, este doctorand in inginerie si lucreaza la Europa Libera din 1981. Atunci cand a fost chemat de la Londra la Munchen de Mihai Cismarescu, din cauza ca Noel Bernard intrase in spital. A inceput sa scrie editoriale in locul directorului bolnav, iar drept rasplata Securitatea i-a trimis in acelasi an cadou o carte cu bomba. "Atentatul m-a scos din circuit pentru zece zile, iar presa din exil a pus acest atac pe seama legionarilor." De atunci, Serban Orescu nu a mai condus masina, si-a facut doua intrari la casa si a devenit foarte precaut.
Uitati de romani
Cunea si Orescu isi amintesc ca cel mai "minunat" moment trait la radio a fost Revolutia din decembrie 1989. Ceea ce a urmat insa i-a dezamagit profund. Romani in adancul sufletului, Cunea - cetatean american, Orescu - german, nu-si doresc sa se intoarca acasa. "Noi suntem aliatul uitat", subliniaza Cunea. "Nu am fost jurnalisti, ci o opozitie puternica pentru comunistii lui Ceausescu", completeaza Serban Orescu. Contributia lor a fost de mult uitata. Nici macar o strada nu poarta numele vreunuia dintre romanii de la Europa Libera.
Pentru Gelu Ionescu, Romania este o tara furata
Lavinia Tudoran
Gelu Ionescu a petrecut 12 ani la Europa Libera. A prins ultima perioada a radioului la Munchen. In iunie 1995, sediul Europei Libere a fost mutat la Praga, in Cehia. Crede ca rolul romanilor de la Europa Libera s-a terminat dupa Revolutie. "Am venit la Munchen intimidat de prestigiul institutiei", povesteste Gelu Ionescu in cartea sa de memorii "Copacul din campie".
Roxana Roseti
Ionescu avea de conceput doua emisiuni, "Actualitatea culturala romaneasca" si "Perspective europene", si de contribuit la "Actualitatea romaneasca". De formatie scriitor, nu i-a fost usor sa se adapteze. Dar pentru el, experienta la Europa Libera a fost "captivanta, acaparanta, unica in istoria emigrat iei". Este cetatean german, a predat la Heidelberg, iar acum e pensionar. Locuieste intr-un apartament modest din Munchen. Are o fiica, Domnica, in varsta de 21 de ani. Culmea sortii, ea studiaza la Universitatea din Munchen, aflata in fostul sediu al Europei Libere.
Nu vrea sa se intoarca in Romania. "Nu vreau sa traiesc, sa mor sau sa fiu ingropat in Romania. Pentru mine este inca o tara furata", ne spune categoric, dar cu amaraciune Ionescu. Este nemultumit de cum au evoluat lucrurile dupa Revolutie. "Spun toate astea din revolta, tristete si indurerare", se motiveaza, gesticuland nervos. Are si de ce. Nu poate sa-si recupereze un apartament ce i-a apartinut si care a fost cumparat tocmai de un securist. Nici macar de pensia amarata de 2,5 milioane de lei, care i se cuvine pentru 20 de ani cat a predat la Universitatea din Bucuresti, nu poate beneficia. De jumatate de an, autoritatile romane se "chinuiesc" sa-i puna la dosar un cod numeric personal.
Europa Libera continua sa emita
In 1950, autoritatile zonei de ocupatie americana din Germania au decis crearea unui post de radio destinat informarii popoarelor din Europa Centrala si de Est. Acesta avea sa devina combatant in razboiul declarat "molimei rosii". Transmisia de emisiuni de radio in limbile popoarelor ocupate de sovietici a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente in acest razboi informational.
Romania murea, in anii comunismului, de dimineata pana seara. Reinvia insa pe ascuns, la ceas de seara, cu urechea obosita bine lipita de radio, ascultand Europa Libera.
Sute de redactori, de tehnicieni, de corespondenti. Directie americana. Personal administrativ si tehnic american si german. Ziaristi si redactori englezi, germani, americani si, mai ales, originari din toate tarile spre care erau indreptate zilnic emisiunile ascultate clandestin de milioane de oameni. Un enorm buget de functionare. Tinta urii dictatorilor rosii care il calificau drept "cuib de tradatori si spioni". Acesta era postul de radio Europa Libera.
Soldatii radiofonici au continuat sa marsaluiasca si dupa 1989. De data aceasta, fascinati de rasturnarea regimului ceausist si de dezintegrarea Uniunii Sovietice (1991).
Mircea Geoana a declarat la 7 ianuarie anul acesta ca Europa Libera ar trebui sa emita in continuare pentru spatiul de rasarit al Europei si chiar pentru Balcani, Romania fiind gata sa asigure sprijinul tehnic necesar. O stire de ultima ora vine sa confirme ca Europa Libera va emite, anul acesta, pentru Romania, o jumatate de ora pe zi. Va fi o emisiune de stiri comentate, mai curand un simbol ca odinioara atat de indragitul post de radio nu a renuntat la noi. La Washington inca nu se gasesc bani pentru un program mai amplu, dar se fac eforturi ca la toamna sa fie desemnat un buget pentru emisiuni dedicate Romaniei.
