Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un profesor universitar acuzat de hărțuirea studentelor, dar fără probe, care predă în Franța de mai mulți ani, aduce acuzații grave la adresa președintelui României, dar și a fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu, care l-ar fi ajutat pe Nicușor Dan să-și falsifice diplomele, cu scopul de a lucra în mai multe instituții sau proiecte europene. Horea Bădău a fost lector la Universitatea din București și a fost acuzat de hărțuirea unor studente, în cadrul unei campanii de demascare a profesorilor care agresează studente. Profesorul predă la o universitate din Franța, de mai mulți ani, iar recent a pornit un adevărat război împotriva președintelui Nicușor Dan, arătând că perioada în care acesta a lucrat în România, având funcții pentru care erau obligatorii diplomele de licență, masterat și doctorat nu coincid cu datele care apar pe documentele de recunoaștere a studiilor finalizate de președinte în străinătate, echivalările venind la câțiva ani după ce Nicușor Dan deja lucra în România, în baza acelor studii. Ministrul Funeriu este acuzat că ar fi ajutat la falsificarea documentelor oficiale, iar despre premierul Ilie Bolojan, același profesor universitar spune că ar fi fost delegat de președinte să preia interimatul la Educație pentru a ascunde dovezile.
Profesorul Horea Mihai Bădău susține că președintele Nicușor Dan nu are diplomă de licență recunoscută în România sau, cel puțin, nu o avea înainte de anul 2000, când deja lucrase în mai multe funcții pentru care ar fi avut nevoie de diplomă recunoscută și în țară. Horea Bădău a fost lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și profesor-cercetător la Universitatea din Nisa, devenind subiectul unui scandal declanșat cu doi ani în urmă, pe tema hărțuirii unor studente.
Profesorul îl acuză pe fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, că a dat ilegal un Ordin de Ministru prin care ar fi obligat Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) să echivaleze masterul de la Paris al lui Nicușor Dan cu licența în România. Astfel, CNRED a emis atestatul de echivalare în baza Ordinului de ministru nr. 3.297/2010 din februarie 2010, așa cum rezultă din numerotarea altor ordine de ministru publicate în Monitorul Oficial, dar atestatul de echivalare de care avea nevoie Nicușor Dan a fost emis abia pe 30 septembrie 2010.
Bădău îi cere președintelui României să explice cum a fost admis la masterat (DEA), anul 5, cu doar 3 ani de facultate în România; cum a fost angajat la Institutul de Matematică al Academiei Române (IMAR), ca asistent-cercetător, în 1994, deși nu avea diploma de licență și diploma de masterat recunoscute în România, respectiv cum a fost angajat la IMAR, în 1998, ca cercetător, fără a avea diploma de doctor – care a fost emisă în Franța, în anul 2000. De asemenea, Nicușor Dan a fost angajat la IMAR, în anul 2000, pe un post de cercetător gradul III, fără a avea diploma de doctor recunoscută în România, aceasta fiind echivalată abia în 2002, conform documentelor oficiale. Dar Nicușor Dan a și accesat fonduri europene, în cadrul IMAR, până în 2010, ocupând posturi pentru care ar fi fost nevoie de studii, fără a avea diplomele recunoscute în România.
Bădău îl acuză pe președinte inclusiv de faptul că ar avea diplomă de licență falsă și că nu și-ar fi scris singur teza de doctorat, ca argumente aducând lipsa lucrărilor de cercetare publicate de actualul președinte al României. Nicușor Dan a scris și a publicat un singur articol științific timp de 17 ani, deși lucra la Institutul de Matematică al Academiei Române.
Petiții depuse la mai multe instituții
În urma acuzațiilor aduse în spațiul public de profesorul Horea Bădău, au fost depuse inclusiv petiții pentru analizarea documentelor de studii ale președintelui Nicușor Dan. Cei care depun astfel de petiții la Curtea de Conturi solicită verificarea legalității plăților salariale și a eventualelor sporuri de doctorat acordate actualului președinte al României, Nicușor Dan, în perioada în care acesta a fost angajat la Institutul de Matematică al Academiei Române (IMAR).
„Potrivit informațiilor oficiale comunicate de Ministerul Educației la data de 13 ianuarie, atestatul de echivalare a diplomei de doctor obținute la Universitatea Paris 13 a fost emis în baza Ordinului de ministru nr. 3371/2002, și nu anterior. În aceste condiții, există suspiciunea rezonabilă că: în perioada 1998–2002, domnul Nicușor Dan ar fi ocupat o funcție de cercetare și ar fi fost remunerat în baza titlului de doctor fără ca acesta să fie recunoscut oficial în România; avansarea sa în anul 2000 pe postul de Cercetător Științific gradul III (CS III) ar fi avut loc fără îndeplinirea condiției legale privind deținerea titlului de doctor recunoscut”, se menționează în textul petițiilor.
S-au formulat petiții și pentru Corpul de Control al Ministerului Educației, în care semnatarii solicită efectuarea unui control administrativ privind procedura și efectele juridice ale echivalării studiilor lui Nicușor Dan.
„Echivalarea diplomei de doctor a fost realizată în anul 2002, prin Ordinul de ministru nr. 3371/2002; echivalarea Diplomei de Studii Aprofundate (DEA) de la Universitatea Paris XI cu o diplomă de licență din România a fost realizată abia în anul 2010, prin Ordinul de ministru nr. 3297/2010. Rezultă astfel că din punct de vedere juridic românesc: între 1998 și 2002, domnul Nicușor Dan nu deținea un titlu de doctor recunoscut; între 1998 și 2010, nu deținea o diplomă de licență echivalată în România”, se menționează în petiții, cerându-se răspunsuri la întrebările: „dacă este legală echivalarea unui doctorat în absența unei licențe echivalate anterior sau concomitent; Ce efecte juridice produc ordinele de echivalare exclusiv de la data emiterii lor și dacă au existat consecințe administrative nelegale generate de folosirea unor titluri neechivalate anterior”. O astfel de petiție a fost formulată și către Avocatul Poporului, cerându-se clarificări referitor la modul în care o astfel de situație „afectează dreptul cetățenilor la o aplicare previzibilă și egală a legii, precum și încrederea legitimă în buna funcționare a administrației publice”. Semnatarii petițiilor solicită instituției Avocatul Poporului „analizarea acestei situații și formularea de recomandări către autoritățile competente, dacă se constată disfuncționalități administrative”.
Fostul ministru, acuzat de falsificarea CV-ului
Daniel Funeriu neagă toate acuzațiile care i se aduc și vorbește despre manipulare și amenință cu o plângere penală. „Manipulatorii se folosesc de faptul că majoritatea nu înțelege ce e École normale supérieure, ce era și ce este licența, ce este doctoratul și masterul. Exact aici e escrocheria morală. Repet: acuzațiile penale fără plângere penală sunt ipocrizie pură. Sunt instrumente de imagine, nu demersuri de adevăr. Într-o societate sănătoasă, minciuna repetată nu devine adevăr. Devine probă de caracter pentru cel care o propagă”, a scris fostul ministru al Educației pe pagina sa de Facebook.
În replică, profesorul Horea Bădău spune că știe mai bine cum funcționează sistemul universitar din Franța, pentru că predă la o universitate din această țară de mai mulți ani, după ce a parcurs toate etapele procedurale pentru a ocupa un post de profesor prin concurs, iar pe Daniel Funeriu îl acuză că și el și-ar fi declarat în fals calitatea de conferențiar universitar în Franța.
Acuzatorul e un pionier al blogosferei și consultant politic de top
Horea Bădău a fost unul dintre primii influenceri din România, dar a devenit „persona non grata” după ce s-a întors împotriva sistemului. Prima „abatere” a avut-o în pandemie, când a criticat deciziile Guvernului.
Lectorul universitar Horea Bădău a fost suspendat de la universitatea la care lucra în Franța, după scandalul din presa românească, declanșat la începutul anului 2024. A fost acuzat în mass-media de hărțuirea unor studente cărora le-ar fi scris poezii de dragoste și le-ar fi cerut să-l țină de mână când se plimbă prin parc.
Profesorul a fost eliminat și din Universitatea București, unde era titularul unui post pe care l-a obținut prin concurs la Facultatea de Jurnalism, dar care rămăsese blocat, de trei ani, în momentul declanșării scandalului de hărțuire, profesorul fiind plecat în Franța, unde a obținut, tot prin concurs, un post de conferențiar universitar, la Nisa.
Scandalul de hărțuire a studentelor a pornit, de fapt, în anul 2004, când fostul lui student, celebrul blogger Zoso, a scris primele articole despre profesorul care „vâna” fetele frumoase de la cursuri. Însă Horea Bădău nu e un profesor obișnuit, ci un „pionier” al comunicării online în România care s-a ocupat inclusiv de campaniile electorale pentru PSD și Victor Ponta. În scandalul din 2024, profesorul a încercat să se apere, dar nu i-a dat această șansă nici măcar comisia de etică a Universității din București, deși până astăzi nu au fost aduse probe ale hărțuirii studentelor care au făcut declarații de presă.
Bădău a fost și un „temut” influencer și un fel de „părinte al blogosferei” din România. În pandemie a fost numit „terorist”, după ce a scris câteva observații personale pe blogul lui, atrăgând atenția asupra unor decizii anormale pe care le-au luat autoritățile - luându-și în serios dreptul la libera exprimare prevăzut de Constituție și de Carta Drepturilor Omului. Apoi a șters acele articole, când a plecat în Franța, în 2021, pentru a susține examenul de ocupare a postului de conferențiar la o universitatea din Nisa. Inițial a avut un contract pe un an, ca profesor asociat, însă i-a fost prelungit, datorită performanțelor, dar după scandalul declanșat în România, la începutul anului 2024, a fost suspendat de la Universitatea din Franța, tot fără o analiză a probelor care să susțină acuzațiile care i s-au adus.
Ilie Bolojan s-a asigurat că nu va avea proteste la Educație
Horea Bădău îl acuză și pe premierul Ilie Bolojan că ar fi preluat interimatul la Educație pentru a ascunde dovezile despre diplomele președintelui Nicușor Dan.
Mandatul interimar a fost preluat de premierul României cu un prim scandal, pentru că anunțul inițial al acestuia viza noi tăieri de fonduri, de data aceasta urmând să afecteze numărul de locuri bugetate pentru studenți la universitățile de stat. Imediat, studenții au amenințat cu proteste de stradă. Dar premierul a revenit asupra declarațiilor inițiale și a anunțat, a doua zi, că în domeniul Educației nu se vor mai face reduceri de cheltuieli, iar noi demersuri de acest fel nu se justifică, după ce s-au făcut tăieri pe toate planurile, anul trecut. Ilie Bolojan a dat asigurări că în 2026 profesorii, studenții și elevii pot sta liniștiți, pentru că se vor aloca aceiași bani pentru învățământ.
Citește pe Antena3.ro
