Adevarul despre Revolutia din Ungaria

Contributia liderilor comunisti ro-mani la interventia sovietica din Un-garia nu poate fi stabilita cu prec-izie. Discutiile dintre Hrusciov si Dej n-au fost consemnate in vreun document oficial. Cert este insa ca, in urma ajutorului pe care i l-a dat, Dej a reusit sa castige increderea noului lider de la Kremlin. Cititi si: ● Inceputul sfarsitului - Miscarile studentesti din Romania

Contributia liderilor comunisti romani la interventia sovietica din Ungaria nu poate fi stabilita cu precizie. Discutiile dintre Hrusciov si Dej n-au fost consemnate in vreun document oficial. Cert este insa ca, in urma ajutorului pe care i l-a dat, Dej a reusit sa castige increderea noului lider de la Kremlin.

In incinta ambasadei Iugoslaviei la Budapesta se retrasesera Imre Nagy impreuna cu sotia, fiica, ginerele si doi nepoti, insotiti de alti lideri comunisti maghiari si membri ai familiilor acestora. In total, 15 barbati, 15 femei si 17 copii. Dintre ei, 27 de adulti si 13 copii vor ajun-ge in domiciliu secret la Snagov. Printre acestia se afla si filosoful marxist Lukacs Gyorgy, precum si sotia si fiul lui, Laszlo Rajk.

DESTINATIA ROMANIA. Curand insa, Janos Kadar se adreseaza printr-o scrisoare lui Tito, in care declara ca nu are de gand sa-i persecute pe cei care cerusera azil politic Iugoslaviei. Scrisoarea se incheie astfel: "Credem ca aceasta declaratie face inutil de acum inainte dreptul la azil acordat grupului in chestiune si ca aceste persoane vor parasi ambasada iugoslava pentru a se intoarce fara grija acasa".

La 23 noiembrie, Nagy si tovarasii sai parasesc ambasada cu promisiunea ca vor fi dusi acasa. In autocarul care li se pune insa la dispozitie urca sovietici care-i depun la sediul comandamentului militar sovietic din Budapesta. In aceeasi zi, Kadar declara ca membrii grupului Nagy "cerusera azil politic in Romania si ca acesta le-a fost acordat". Pana la procesul din 1958, opinia publica ungara nu va mai fi instiintata de ei. Intre timp, in Ungaria au loc represalii impotriva participantilor la "contrarevolutie".

SPERIATI DE EVENIMENTE. Cand au izbucnit acestea la Budapesta, Gheorghiu-Dej se afla in fruntea unei delegatii in Iugoslavia. Reactiile acestuia au fost evocate in 1997 de Alexandru Barladeanu, component al delegatiei, astfel: "Imi aduc aminte ca eram la o masa oficiala la Liublijana, cand un ofiter de Securitate a venit la mine, deoarece eu ma aflam mai spre capatul mesei, si mi-a soptit la ureche ca se ingroasa gluma in Ungaria. M-am ridicat de la masa si m-am dus spre Dej sa-i spun si tot in acelasi fel. Dej a grabit terminarea mesei, dupa care ne-am indreptat spre Insula Brioni, unde se afla Tito, sa se sfatuiasca si cu acesta. Vazand ca in Ungaria lucrurile se agraveaza, Dej a parasit delegatia pe care o conducea si s-a intors cu avionul la Bucuresti. Cand am venit si eu la Bucuresti am aflat ca el plecase la Budapesta impreuna cu Valter Roman, care era originar din Oradea si stia bine ungureste. Valter Roman il cunostea bine pe Imre Nagy. Statusera impreuna la Hotel «Lux», la Moscova, locul unde erau cazati cominternistii. Mai trebuie spus si ca lucrurile au depins mult de informatiile ambasadorului URSS la Budapesta. Ambasador era An-dropov, viitorul conducator al URSS. El l-a sustinut pe Kadar(...) Adevarul este ca Dej a fost foarte panicat atunci. Ii era frica pentru situatia din Ardeal. Ii era frica de solidarizarea ungurilor din Ardeal cu cei din Ungaria si ca aceasta ne va crea greutati".

"AUTONOMIE ARDEALULUI!". Inca de la declansarea manifestatiilor budapestane, la 24 octombrie, la Bucuresti se formeaza un "Comandament general" compus din Emil Bodnaras, Nicolae Ceausescu, Alexandru Draghici si Leontin Salajan. La 1 noiembrie, pentru a discuta "criza din Ungaria", la Bucuresti aterizeaza Hrusciov si Malenkov. Fusesera trimisi in Ungaria Aurel Malnasan, adjunct al ministrului de Externe, si Valter Roman, ambii vorbitori de limba maghiara. La intoarcerea in tara, printre altele, ei informeaza Biroul Politic ca este "o presiune de jos", insusi Kadar spunand: "Dati autonomie Ardealului".

PROMISIUNI MINCINOASE. Cum au ajuns liderii re-volutiei maghiare in Romania aflam din insemnarile facute de catre Imre Nagy in timpul domiciului sau fortat de la Snagov. In seara de 22 noiembrie fusese vizitat de Valter Roman, pe care-l mai intalnise si la prima vizita a acestuia, insotit de Malnasan, din octombrie. Fostul coleg de la Radio Moscova i-a spus ca-i vorbeste din insarcinarea lui Dej si a lui Kadar. "In numele lor, mi-a comunicat ca rugamintea lor este sa parasesc tara de bunavoie, sa plec in Romania, unde voi primi cea mai buna ingrijire si voi sta pana la normalizarea relatiilor cu Ungaria", consemneaza Nagy. Doar doua, trei luni, estimase emisarul, insa Nagy refuza, iar "Roman Walter a declarat ca: «Impotriva vointei mele nu voi fi scos din tara»."

"In interesul miscarii muncitoresti internationale", i se comunica lui Imre Nagy ca fusese deportat dupa ce ajunge in vila Securitatii de pe malul Lacului Snagov. Si-au dat seama ca se afla pe aeroportul de la Bucuresti pentru ca fusesera intampinati de Moghioros. Au facut un control medical, au fost plimbati o zi, sa vada statiunile turistice de pe Valea Prahovei, dupa care fiecarei familii i-a fost repartizata o locuinta la Snagov. Au fost vizitati in primele zile de catre Bodnaras si Valter Roman, dupa care au fost aproape "decuplati" de la relatiile cu lumea. Pusi sub supraveghere, au fost lasati intr-o chinuitoare asteptare. Dupa cateva luni, Imre Nagy si cei care urmau sa fie judecati au fost dusi in secret la Budapesta. Abia la finele anului 1958 vor fi lasate sa se intoarca acasa familiile celor condamnati, in ultima lor perioada din Romania avand domiciliul fortat la Calimanesti.

"Copiii de la Snagov" au devenit la finele anilor ’70 disidenti maghiari cunoscuti. La fel cum funeraliile solemne ale lui Laszlo Rajk din 6 octombrie au insufletit multimile in 1956, in 16 iunie 1989 ceremonia de reinhumare pentru Imre Nagy a fost un moment decisiv in actiunile care au dus la sfarsitul regimului comunist.

DEZINFORMARE

Oficial, ceea ce se putea sti in Romania erau cele relatate de Scanteia. Iata ce informatii proveneau din sursa Agerpress: "Budapesta 24 (Agerpress): in seara zilei de 23 oct, organizatii reactionare subversive au incercat sa provoace la Budapesta o rebeliune contrarevolutionara impotriva puterii populare. Este evident ca aceasta aventura dusmanoasa a fost pregatita timp indelungat, fortele reactiunii straine incitand sistematic elementele antipopulare la actiuni impotriva puterii legale. Elemente dusmanoase au folosit manifestatia studenteasca care a avut loc la 23 octombrie in capitala Ungariei drept pretext pentru a scoate in strada grupuri pregatite de ele inainte, care au format nucleul rebeliunii. Ele au folosit agitatorii care, semanand confuzie in popor, au cautat sa provoace dezordini de masa. Au fost atacate o serie de institutii si intreprinderi publice. Huliganii fascisti care au intrecut masura au inceput sa jefuiasca magazine, sa sparga geamurile locuintelor. Fortele de ordine revolutionare au inceput sa opuna rezistenta rebelilor. Din ordinele Presedintelui Consiliului de Ministri nou numit, Imre Nagy, orasul a fost declarat sub stare de asediu. Guvernul Republicii Populare Ungare a cerut ajutorul Guvernului URSS. Spre sfarsitul zilei de 24 octombrie, aventura dusmanoasa a fost lichidata. La Budapesta a fost restabilita ordinea. Imre Nagy, Presedintele Consiliului de Ministri, a chemat intregul popor sa pastreze calmul si ordinea. Pe adresa CC al Partidului sosesc, din toate colturile, scrisori ale muncitorilor care isi exprima indignarea privind actiunile contrarevolutionare si cu intarirea legaturilor cu URSS."

BIOGRAFIE

Imre Nagy (1896-1958) a fost comisar in revolutia bolsevica a lui Bela Kuhn. Dupa caderea Republicii Sovietice Ungare (1919) s-a refugiat in URSS. In timpul razboiului a fost redactor la Radio Moscova. Revenit in Ungaria, dobandeste popularitate, fiind promotorul impartirii pamantului la tarani. Devenit prim-ministru dupa moartea lui Stalin, a fost silit sa demisioneze in 1955 din cauza masurilor sale reformiste. Pentru rolul din revolutia maghiara, a fost judecat in secret si executat la 16 iunie 1958. Alte trei sentinte de condamnare la moarte au fost pronuntate pentru Joszef Szilagy, Pal Maleter si Miklos Gimes si cinci sentinte de condamnare la inchisoare pe viata sau ani grei de inchisoare pentru alti lideri.