Afacere - Hacuirea duzilor, crima cu premeditare

Agentia Domeniilor Statului vrea sa vanda toate activele singurei statiuni de cercetare din domeniul sericiculturii.

La cateva saptamani de la defrisarea nelegala a plantatiei colectiei nationale de soiuri de duzi din proprietatea SC Sericarom, Agentia Domeniilor Statului vrea sa vanda toate activele singurei statiuni de cercetare din domeniul sericiculturii, care are in grija fondul genetic al viermilor de matase.

Jurnalul National relata intr-unul din numerele anterioare modul in care Primaria Sectorului 1 a improprietarit cateva familii cu teren tocmai din curtea societatii de cercetare SC Sericarom SA. Peste doua hectare cu plantatie de dud au fost defrisate in mai putin de cateva ore. In aceste conditii, a fost distrusa o buna parte din Colectia nationala de soiuri de dud. Potrivit specialistilor din domeniu, numai pentru producerea materialului saditor de dud este nevoie de nu mai putin de doi ani. Pentru ca o plantatie de dud sa intre in productie este nevoie sa treaca cel putin patru ani. Aceste date nu au contat insa la momentul in care doua utilaje senilate au inceput sa smulga cu tot cu radacina plantatia. Acestea fusesera trimise de reprezentantii familiilor care au beneficiat recent de improprietariea cusuta cu ata alba din Baneasa, despre care am relatat deja.

SC Sericarom SA a pierdut atunci fondul furajer necesar intretinerii fondului genetic al tarii. In luna octombrie a acestui an, cinci titluri de proprietate noi-noute se emiteau pe numele a sase petenti. Ei au parcelat 2,84 hectare din terenul pe care societatea mentinea cultura de duzi. Desi societatea nu a cerut amortizarea activelor, una dintre plantatii era inca tanara, avand in jur de 10 ani vechime. Si asta in conditiile in care durata medie de amortizare a unei plantatii de duzi este de aproximativ 20 de ani.

FARA PRETENTII. Primaria Sectorului 1 sustine ca in momentul in care a venit notificarea Sericarom, prin care aceasta nu cerea nici un fel de recompensare, nu a mai existat nici o problema in acordarea titlului de proprietate. Potrivit primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman, dintre cele cinci familii care au primit titlul de proprietate in Baneasa, numai doua ar fi avut teren de retrocedat in zona. "Pentru ceilalti s-a reconstituit dreptul de proprietate", ne-a precizat edilul. In schimb, directorul stiintific al societatii de cercetare, Elena Pau, ne-a precizat faptul ca in realitate nici cele doua familii care aveau drept de proprietate in zona nu au avut de retrocedat pamant exact de pe locul aflat in administrarea Sericarom. "Sunt convinsa ca cei doi care sustin ca ar fi avut teren de retrodecat aici au avut de fapt pe langa calea ferata, nu in curtea noastra", ne-a declarat directorul stiintific al SC Sericarom SA.

PASTRARE. Fondul genetic al viermilor de matase este conservat cu mare atentie in pliculete speciale

CUTIA PANDOREI IN BANEASA. Pierderea celor 2,84 hectare de teren care insemna de fapt fondul furajer pentru societatea de sercicultura a adus societatea de cercetare din Baneasa in pragul unei situatii aproape de desfiintare. Asta pentru ca, in baza Hotararii Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului numarul 18/27.09.2005 articolul 11, s-a hotarat mutarea sediului si activitatii SC Sericarom SA din Bucuresti la una din sucursalele din Cislau, judetul Buzau sau din Leu, judetul Dolj. O data cu retrocedarea celor 2,84 hectare, pentru societatea din Baneasa s-a deschis cutia pandorei. "Dupa ce am pierdut terenul cu care mentineam practic fondul genetic de viermi de matase am fost prinsi intre ciocan si nicovala. Ni s-a dat de inteles pratic ca nu mai avem ce cauta in Bucuresti, pentru ca aici, in Baneasa, unii alearga dupa teren, care este foarte scump. Desi noi am propus sa aducem furajele de dud din Cislau aici in Baneasa, raspunsul din partea ADS a venit ferm: trebuie sa ducem in Buzau si fondul genetic", sustine directorul general al societatii. Directorul General al ADS sustine insa ca societatea din Baneasa nu a reusit, cel putin in ultimii patru ani, sa-si demonstreze viabilitatea activitatii in Bucuresti. "Solutia datoriilor pe care societatea le are la bugetul statului este vanzarea activelor. Noi am incercat sa ii ajutam, pentru ca daca nu isi achita datoriile se pot trezi cu sechestrul Finantelor. ADS, ca actionar integral, isi doreste sa salveze Sericarom. Avand in vedere ca in Bucuresti nu mai au teren, se impune mutarea la Cislau. Mai mult de atat, din banii obtinuti din vanzarea activelor vor putea sa isi achite datoriile si sa isi amenajeze statiunea de la Cislau", arata Barna Tanczos, directorul general al ADS.

PISICA DATORIILOR PASATA. SC Sericarom SA are datorii la buget care in prezent se ridica la 7,5 miliarde de lei. Initial societatea a cerut ADS-ului, actionarul integral al societatii, permisiunea de a vinde unele active disponibile, aflate sub contracte de inchiriere si necuprinse in circuitul cercetarii si productiei sericicole. Era una dintre solutiile de achitare a creantelor la bugetul statului. Activele cu pricina se gasesc la Maglavit si Leu, in judetul Dolj, precum si la Nanov, judetul Teleorman. In lista inaintata ADS-ului au fost incluse si unele active din cadrul statiunii de cercetare din Baneasa. "Noi am fi vrut sa ne scapam de datorii prin vanzarea acestor active. Dar in urma acestei actiuni era de preferat sa ramana la Bucuresti tot ceea ce ne trebuie pentru consolidarea fondului genetic. Sa mutam la Cislau doar producerea materialului biologic. Dar pentru ca ADS a considerat aceasta activitate mult prea costisitoare, ni s-a propus vanzarea tuturor cladirilor pe care le mai avem aici, in Bucuresti", arata Dumitru Digaru, directorul general al SC Sericarom SA. ADS-ul a propus reorganizarea si restructurarea sericiculturii prin vanzarea activelor. In schimbul solicitarilor facute de societate, ADS-ul a intocmit un program de restructurare si reorganizare prin vanzarea de active. Nu de alta, dar cererea de teren in zona Baneasa este una foarte mare, iar afacerile cu terenul statului sunt cele mai profitabile…

BANI LA SCHIMB. Alternativa propusa de societate, prin care activitatea de cercetare ar fi putut fi continuata la Bucuresti, a fost refuzata. Ramasi fara cele 2,84 hectare, oamenii de la statiunea de cercetare sunt pusi in fata situatiei de a-si pierde atat cladirile aferente, cat si cele 2,04 hectare care le-au mai ramas pentru desfasurarea activitatii. Acestea nu au fost revendicate de nimeni, pentru cladire existand deja un titlu de proprietate, pe numele ADS-ului. "Trebuie sa predam tot: cladirea principala, hala de ameliorare, sera, modulul de filtrare. Pe langa toate acestea vor pleca, bineinteles, si cele 2 hectare care ne-au mai ramas in urma defrisarii si retrocedarii celor 2,84 hectare de pamant", precizeaza Elena Pau, directorul stiintific al societatii. In schimb, ADS-ul a promis ca banii obtinuti din vanzarea activelor vor reveni in totalitate societatii SC Sericarom SA. "Prin vanzarea acestor cladiri si a terenului aferent se vor obtine, potrivit evaluatorilor din cadrul ADS, in jur de 15 miliarde de lei. Cu jumatate vom plati datoria la buget, iar cu restul vom amenaja tot ce ne trebuie la Cislau", sustine Dumitru Dogaru. In conditii optime, fondul genetic ar trebui mutat pe o perioada care se intinde pe 2-3 ani. Nu de la o zi la alta. Dar ADS-ul a raspuns ca nu se lucreaza pe etape de acest gen. In plus, ca un bonus de linistire a spiritelor, li s-a mai promis celor din statiune si o posibila intelegere intre viitorii proprietari si societate, astfel incat sa fie lasati cu chirie pentru rastimpul necesar unei mutari optime.

PRIMARIA VS ADS. Andrei Chiliman, primarul Sectorului 1, sustine ca nu primaria lui a fost cea care i-a improprietarit pe cei care au capatat drept de retrocedare in Baneasa. "ADS-ul ar fi trebuit sa dea teren pentru petenti in alta parte, daca terenul face obiectul unei situatii sensibile. Noi nu am facut decat sa luam in considerare solutia luata de Consiliul Municipal si de ADS, care a facut protocolul de predare", declara Andrei Chiliman. Primarul sustine ca Sectorul 1 nu dispune de o lista pe care sa fie trecute macar terenurile de care dispune ADS. De altfel, edilul sustine ca ADS-ul nu ar fi trebuit sa puna la dispozitie acel teren, daca pe el se gasea colectia nationala a soiurilor de duzi. "Domnule, se gaseau variante daca se voia intr-adevar. Ar fi putut sa dea terenul in arenda de exemplu si nu sa dispuna retrocedarea lui pentru ca apoi el sa fie defrisat", sustine Chiliman.

Pe de alta parte, Barna Tanczos, directorul general al ADS sustine ca retrocedarea este retrocedare si ca legea il obliga sa puna la dispozitia petentilor terenul privat de care dispune. "In momentul in care Comisia Municipiului Bucuresti a validat dreptul de proprietate, ADS a trebuit sa faca demersurile necesare. Legea retrocedarilor prevede clar acest lucru. Nu pot sa trec peste lege", arata Tanczos. In ceea ce priveste avizul de defrisare pentru plantatia de duzi, edilul Sectorului 1 confirma ca nu primaria lui a fost cea care s-a ocupat de aceasta chestiune. "Va pot spune mai mult ca sigur ca avizul de defrisare a plantatiei de duzi nu a fost sub nici o forma eliberat de Primaria Sectorului 1. Un astfel de aviz, pentru defrisari, trebuie dat de Primaria Generala a Capitalei", sustine Chiliman. Primarul Sectorului 1 a devenit foarte interesat de subiect si a promis ca va afla daca a existat un aviz de defrisare pentru terenul din Baneasa: "Autorizatia pentru defrisarea plantatiei de dud nu am dat-o noi. Daca nu a existat avizul necesar defrisarii vom da amenzi usturatoare celor in cauza. Sunt conditii extreme de dure pentru cei care vor sa taie un singur copac, daramite pentru cei care au distrus o padure intreaga. Pentru un copac exista obligatia sa plantezi in locuri indicate de primaria respectiva a 12 puieti. Daca aceste norme nu sunt respectate se aplica amenzi de zeci de milioane de lei". Se pare insa ca raspunsul pe care edilul Sectorului 1 trebuia sa il primeasca de la Primaria Generala a Capitalei se lasa asteptat. Andrei Chiliman a confirmat ca ii este foarte greu sa afle o informatie care tine, pana la urma, de domeniul public - existenta unui aviz de defrisare. "Nu am reusit sa aflu nimic despre modul in care a fost defrisat terenul din Baneasa. Nu am reusit sa fac rost de nici un fel de date. Cheia o detine Primaria Generala", sustine Chiliman.

PIERDERE
"Dupa ce am pierdut terenul cu care mentineam practic fondul genetic de viermi de matase am fost prinsi intre ciocan si nicovala. Ni s-a dat de inteles pratic ca nu mai avem ce cauta in Bucuresti, pentru ca aici, in Baneasa, unii alearga dupa teren, care este foarte scump. Desi noi am propus sa aducem furajele de dud din Cislau, aici in Baneasa, raspunsul din partea ADS a venit ferm: trebuie sa ducem in Buzau si fondul genetic" - Dumitru Dogaru, Director General SC Sericarom SA

RETROCEDARI ABUZIVE

Primaria Sectorului 1 sustine ca, de-a lungul timpului a fost martora unor retrocedari abuzive. Comisiile de retrocedare din Mogosoaia, Otopeni si Chitila au emis titluri de proprietate pe teritoriul Sectorului 1. "Ne-am trezit si cu doua titluri de proprietate pe acelasi amplasament", declara Livia Costachi, sef cadastru pe Sectorul 1. Asta pentru ca nu exista registre cu fostii proprietari. Un registru agricol ar fi trebuit sa contina numele proprietarului precum si amplasamentul pe acesta l-ar fi detinut. "Nu avem posibilitatea de a verifica in nici un fel daca oamenii care depun cereri de retrocedare au avut sau nu au avut teren in zona respectiva", sustine primarul Andrei Chiliman (foto). Subcomisiile de retrocedare de la nivelul primariilor de sector nu fac decat sa transmita mai departe documentele catre Primaria Generala. "In cazul societatii de cercetare din Baneasa noi nu am facut decat sa recomandam. Nu am fost noi cei care au luat decizia acolo. ADS-ul a propus, Comisia Municipala a aprobat, noi am pus in aplicare ce a venit de la ei", sustine primarul Sectorului 1.

Milioanele Uniunii Europene, in pericol

INVESTITIE. Pentru programele de cercetare din sericicultura, UE acorda anual sume de mii de euro

Tarile europene gasesc insa solutii pentru sericicultura. Aceasta ramura a economiei este vazuta ca fiind un domeniu destul de profitabil in spatiul comunitar. Si asta pentru ca in economia occidentala se simte nevoia pastrarii si dezvoltarii ramurei care produce fibre naturale, ca o forma de protejare impotriva fibrelor sintetice. Fondurilor financiare, puse astfel la dispozitia producatorilor de matase naturala prin intermediul programelor de cercetare ale UE, sunt considerabile. Sunt tari insa care au neglijat aceasta ramura industriala, cum ar fi Franta si Italia, care nu mai au productie. "Acolo se mentine doar fondul genetic in momentul de fata. Dar se pastreaza totul in bune conditii. Noi nu mai pastram nimic. Distrugem", sustine Elena Pau.

BANI MAI MULTI. Societatea de cercetare din Baneasa primeste de la statul roman doua tipuri de de subventii. Acestea sunt acordate pentru sectorul de activitate al sericiculturii. Prima forma de subventie vizeaza fondul genetic sericicol. Acesta cuprinde 3.250 de familii de viermi de matase. Subventia anuala acordata de stat pentru aceasta activitate este de 1,3 miliarde de lei. A doua forma de subventie ii vizeaza direct pe crescatorii de viermi de matase si se transmite prin intermediul directiilor agricole. Suma acordata acestora este de 30.000 de lei pe kilogramul de gogosi de matase. Conditia impusa insa crescatorului particular de viermi de matase este ca acesta sa fi realizat minimum 2 kilograme de gogosi de matase la un gram de oua. Potrivit Reglementarii 866/1990 a UE, sprijinul pe care tara noastra ar urma sa-l primeasca pentru sericicultura, o data cu integrarea, este de 13,32 euro pe gramul de oua de viermi de matase. O suma de 15 ori mai mare fata de subventia actuala acordata de statul roman.

Fara raspuns

Statiunea de cercetare isi avea sediul, de ani buni, in Baneasa, acolo unde un metru patrat de teren este de trei-patru ori mai scump. Dupa cum precizam, actionarul integral al Sericarom este Agentia Domeniului Statului. ADS este cea care a facut protocolul de predare catre Primaria Sectorului 1. Dumitru Dogaru, directorul statiunii de cercetare a inaintat un memoriu ADS-ului, inca din 30 septembrie. "Am aflat, cu aproape o luna inainte ca societatea noastra va pierde 2,84 hectare de teren. Am incercat sa facem ceva ca sa salvam fondul furajer. Atunci am inaintat programul catre ADS, actionarul nostru integral. Acolo ceream sa fie oprita retrocedarea terenului prin schimbarea amplasamentului in cazul justificarii legale a acestor retrocedari. Din pacate nu am rezolvat nimic." Daca ADS ar fi luat in considerare programul propus de Sericarom, societatea ar fi trecut din domeniul privat in cel public. Astfel de proiecte de reorganizare in domeniu au existat inca din 2002. Fara nici un rezultat insa. De altfel, societatea cerea pe atunci si sprijinul ADS-ului in aparitia in regim de urgenta a Hotararii de Guvern de reorganizare a SC Sericarom SA in statiunea de cercetari pentru Sericicultura Baneasa. Toate acestea fiind prevazute in Legea 290/2002, modificata si completata prin Legea 147/2004, Legea 525/2004 si OUG numarul 29/2005. Reorganizarea ceruta pe atunci de societate ar fi asigurat un statut clar al personalului atestat si protejarea patrimoniului genetic national din sericicultura. De cand au aflat ca societatea de cercetare din Bucuresti se va desfiinta, conducerea a inaintat mai multe memorii Ministerului Cercetarii si Ministerului Agriculturii. Nu au primit insa nici un raspuns. PASTRARE. Fondul genetic al viermilor de matase este conservat cu mare atentie in pliculete speciale