x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Jurnalul a oprit bătaia de joc la adresa fermierilor. Agricultorii cer demiterea prefectului de Constanța

Jurnalul a oprit bătaia de joc la adresa fermierilor. Agricultorii cer demiterea prefectului de Constanța

de Adrian Stoica    |    04 Mar 2024   •   08:20
Jurnalul a oprit bătaia de joc la adresa fermierilor. Agricultorii cer demiterea prefectului de Constanța

Proprietarii celor 1.500 de hectare de terenuri agricole inundate, situate lângă orașul Hârșova din județul Constanța, pe drumul dintre Vadul Oii și Hârșova, încep să răsufle ușurați pentru că pompele Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) au început să tragă apă de pe ele.

După ce s-au rugat săptămâni de-a rândul de primarul din Hârșova, de șefa ANIF Constanța și de prefectul de Constanța să-i ajute, dar au fost mereu trimiși la plimbare, schimbarea de atitudine s-a produs joi, 29 februarie, după ce cotidianul Jurnalul a publicat sub titlu „Statul și-a făcut agenție de Înrăutățiri Funciare. Piscină de 1.500 de hectare, pe malul Dunării. Agricultorii sunt disperați” un amplu reportaj despre ceea ce se întâmpla aici. De atunci stațiile merg non-stop, iar fermierii spun că ar mai fi nevoie să meargă cel puțin o săptămână pentru a evacua milioanele de metri cubi de apă. Abia după scoaterea apei de pe terenurilor lor fermierii vor vedea dacă mai pot salva ceva din culturile lor, dar spun că vor merge în instanță pentru a obține despăgubiri.

Problemele fermierilor au fost cauzate de infiltrațiile Dunării, iar cu aceste inundații cei din zonă s-au mai confruntat și în anii trecuți și de fiecare dată au fost nevoiți să plătească din buzunarele lor  scoaterea apei. ANIF Constanța le-a comunicat și de această dată că nu intervine să-i ajute pentru că nu are bani prevăzuți în buget pentru asemenea intervenții. În disperare de cauză, fermierii au apelat la noi, ziariștii de la Jurnalul,  pentru a scoate la lumină modul în care erau tratați de șefa ANIF Constanța, primarul de la Hârșova și prefectul de Constanța.

Se cer demiteri

Acum, membrii organizației PSD din orașul Hârșova și comuna Ciobanu fac presiuni la conducerea județeană a partidului pentru demiterea prefectului liberal de Constanța și a directoarei ANIF Constanța. De asemenea, ei au cerut punerea în discuția Coaliției PSD-PNL a primarului PNL din Hârșova, Viorel Ionescu. 

„În ziua de 29 februarie a apărut materialul din Jurnalul și în aceeași zi, dimineața, a venit la fața locului directorul general adjunct ANIF însoțit de directoarea ANIF Constanța, Lia Nedea. Doamna Nedea le-a spus fermierilor să plătească operațiunea de scoatere a apei și ANIF Constanța va porni stațiile de desecare. Atunci șeful de la București a intervenit prompt, spunând că fermierii nu trebuie să plătească nimic, că este datoria statului să facă asta și a dispus pornirea stațiilor. De atunci stațiile funcționează non-stop, nivel apei a început să scadă, dar este nevoie ca ele să meargă toată luna martie pentru evacuarea apei, probabil și aprilie. Cantitatea de apă care trebuie scoasă este uriașă și fermierii spun că nu se pompează totuși la capacitate maximă”. 

Ștefan Năstase, fermier

Frecușuri PNL-PSD pe nervii și banii fermierilor

Fermierii afectați de inundații au transmis încă din ianuarie adrese scrise la Primăria Hârșova pentru a-i solicita constituirea Comisiei pentru situații de urgență, verificare în teren a situației reclamate, ulterior urmând ca primarul să ceară prefectului de Constanța să dispună activarea stațiilor de desecare ale ANIF.  Cu toate acestea, primarul și prefectul, ambii de la PNL, nu au verificat în teren cele reclamate de fermieri pe motiv că nu a plouat (ba era chiar secetă după ei), iar Dunărea se afla mult sub cota de inundații, asta deși fermierii vorbeau despre infiltrații. Mai mult, primarul comunei Ciobanu a depus la registratura Prefecturii Constanța (în prima jumătate a lunii ianuarie) o solicitare în acest sens însoțită de cererea celor afectați. Prefectul a dispus pornirea stațiilor doar pentru 3 ore pe zi, iar după 3 zile le-a oprit, astfel că efectul a fost zero. Pus în fața acestei situații, primarul din comuna Ciobanu a ajuns în audiență la ministrul Agriculturii, Florin Barbu (de la PSD), care a ordonat imediat pornirea stațiilor de desecare. Noua situație l-a scos însă din sărite pe prefectul liberal al județului Constanța, care i-a cerut șefei ANIF să oprească stațiile, cerându-i chiar socoteală cum și-a permis să le pornească fără acordul lui. A amenințat-o pe aceasta că îi trimite Corpul de control de la Prefectură și îi va imputa din salariu banii pentru funcționarea stațiilor. Pusă în această situație, șefa ANIF a dispus oprirea lor și așa au rămas până când materialul publicat de cotidianul Jurnalul i-a băgat în priză pe șefii ANIF de la București.

Cine sunt cei afectați

Cei afectați de inundațiile pe care primarul din Hârșova și prefectul de Constanța nu le vedeau, deși erau sub nasul lor, sunt fermieri cu o mare influență în economia zonei. Ei produc peste 25.000 tone cereale și plante oleaginoase  și  mai mult de 45.000 tone de furaje, iar sectorul zootehnic înseamnă creșterea a peste 3.500 de bovine, 8.500 de oi și se produc pentru consum și comercializare anual peste 1,3 milioane  de litri de lapte. De pe urma afacerilor pe care ei le derulează în zonă trăiesc sute de oameni, iar o mare parte din taxele și impozitele locale provin de la ei. 

Un dezastru ecologic

Această zonă agricolă de lângă Hârșova este una foarte fertilă, iar specialiștii spun că urmările acestor inundații sunt grave. Vorbim în primul rând despre distrugerea culturilor agricole pe o suprafață de 1.500 de hectare, la care se mai adaugă și alte suprafețe care nu mai pot fi lucrate în perioada următoare. Pentru că au stat mult timp sub apă, s-au spălat nutrienții, iar efectele sunt scăderea fertilității solului, creșterea PH-ul, sărătura solului etc. De asemenea, au fost afectate  instalații de irigat pentru care fermierii au investit 400.000 de euro din banii lor, nu din  granturi, iar peste 20 km de drumuri au fost distruse. La toate acestea se mai pot adăuga și pagubele provocate sectorului zootehnic pentru că au fost ferme care au rămas izolate în mijlocul apelor, susțin fermierii. Pe de altă parte, spun cei din zonă, au fost grav afectate flora și fauna într-o zonă în care cuibăresc foarte multe păsări și există un număr mare de fazani, prepelițe, păsări de pradă iepuri, vulpi, viezuri, căprioare, toate cu rol esențial în menținerea echilibrului ecologic. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×