Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
”Spre deosebire de scrutinele anterioare, în 2019 nu va mai fi vorba numai de alegerea membrilor Parlamentului European și a președintelui Comisiei, ci de viitorul Uniunii”, a declarat recent Jaume Duch Guillot, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români. El a spus că viitoarele alegeri europarlamentare sunt „poate cele mai importante de până acum” întrucât se confruntă cu o amenințare fără precedent privind supraviețuirea Uniunii Europene. Pe lângă Brexit, criza imigranților și valul populist, atât candidații, cât și electoratul trebuie să facă față unei provocări care se manifestă mult mai puternic decât la alegerile precedente: fenomenul fake news, care afectează grav opinia publică și munca instituţiilor de presă.
În strategia de comunicare a Parlamentului European există și un plan de contracarare a știrilor false, principala soluție fiind intensificarea comunicării, pentru că știrile false apar atunci când oamenii nu au suficiente informații - a spus Jaume Duch Guillot, răspunzând unei întrebări din partea Jurnalului. „Succesul ştirilor false constă în subiecte pe care publicul nu le poate verifica uşor. De aceea, cea mai bună metodă de a lupta împotriva știrilor false este intensificarea comunicării, îmbunătățirea surselor de informare, crearea încrederii în instituții și mass-media. Munca cea mai importantă e făcută de media dacă are surse bune pentru cunoașterea faptelor”, a spus reprezentantul PE.
Rețeaua vânătorilor de știri false
Comisia Europeană a lansat, la sfârșitul anului trecut, o Consultare publică cu privire la știrile false și la dezinformarea online pentru a vedea ce măsuri pot fi luate împotriva acestui fenomen. Una dintre opțiuni a fost consolidarea verificării factuale a informațiilor prin intermediul organizațiilor de știri independente și al organizațiilor societății civile. Ca un prim pas, Comisia va sprijini crearea unei rețele europene independente de verificatori ai veridicității informațiilor pentru a stabili metode de lucru comune și pentru a face schimb de bune practici.
Așa cum se arată în Comunicarea Comisiei Europene cu privire la combaterea dezinformării online, „verificatorii veridicității informațiilor au apărut ca un element integrant al lanțului valoric al mass-mediei, verificând și evaluând credibilitatea conținutului pe baza faptelor și dovezilor. Aceștia analizează, de asemenea, sursele și procesele de creare și diseminare a informațiilor. Credibilitatea verificatorilor veridicității informațiilor depinde de independența lor și de respectarea normelor etice și de transparență stricte”.
Modelul franțuzesc: judecată sumară în perioadele electorale
O altă soluție a fost elaborarea unor reglementări naționale, așa cum au făcut francezii.
Citește pe Antena3.ro
Proiectul de lege francez privind lupta împotriva manipulării informației vizează modificarea codului electoral, în sensul introducerii unei proceduri sumare în fața instanței civile, a cărei punere în aplicare se va limita la perioadele preelectorale și electorale. Judecătorului îi va fi încredințată sarcina de a pronunța, în ceea ce privește terții (cum ar fi gazdele web, platformele și furnizorii de acces la internet) măsuri care să vizeze oprirea diseminării informațiilor false. Al doilea capitol permite Consiliului Superior al Audiovizualului (CSA) să prevină, să suspende sau să pună capăt radiodifuzării serviciilor de televiziune controlate de un stat străin și care subminează interesele fundamentale ale națiunii sau participă la destabilizarea instituțiilor sale.
Un alt capitol impune o obligație de cooperare a intermediarilor tehnici: dincolo de obligația de a retrage cu promptitudine orice conținut ilegal care le este adus la cunoștință, furnizorii de servicii sunt supuși obligației de a institui un dispozitiv ușor accesibil și vizibil care să permită oricărei persoane să îi aducă la cunoștință conținutul informațiilor false și să transmită prompt autorităților publice competente rapoartele referitoare la acest conținut transmise de utilizatorii de internet. Ei trebuie să facă publice mijloacele pe care le dedică pentru a combate diseminarea informațiilor false. Textul proiectului de lege a fost deja adoptat de Adunarea Națională la data de 4 octombrie 2018 și, în prezent, se află în dezbatere la Senatul Franței.
Bruxelles-ul intervine doar dacă țările membre eșuează
Însă, se pare că eficiența fiecărui instrument de contracarare a știrilor false depinde în mare măsură de cine îl folosește și în ce scopuri. Din acest motiv, consultarea a arătat o preferință clară pentru o abordare de autoreglementare. Indiferent de tipul de acțiune propus, toți respondenții au căzut de acord cu privire la necesitatea respectării și garantării drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, și pentru a se asigura că orice abordare folosită pentru a combate știrile false nu ar trebui să promoveze niciun fel de cenzură directă sau indirectă. Concluzia purtătorului de cuvânt al Parlamentului European a fost că ”înainte de abordarea unei reglementări la nivel european, ar fi mai bine ca fiecare ţară membră să ia propriile decizii şi ia măsuri pentru autoreglementarea media, a platformelor media. Iar numai dacă aceste măsuri nu funcţionează, să se opteze pentru o legislaţie europeană”.
Consultarea publică de anul trecut a furnizat și câteva informații interesante cu privire la posibilele instrumente care să permită jurnaliștilor și utilizatorilor finali să verifice știrile, cum ar fi utilizarea inteligenței artificiale, în special a tehnologiei blockchain. Însă, tot din consultări a reieșit că eficiența unui asemenea instrument este limitată și că ar trebui să fie însoțită de alte măsuri.
