Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cel puțin 11 întâmplări fără precedent, din 1990 încoace, s-au succedat odată cu debutul procesului electoral aferent alegerilor prezidențiale din anul 2024. Premierele cuprind eliminarea din cursa prezidențială a unor candidați, anularea alegerilor, refacerea lor, demisia unui președinte, instalarea, timp de trei luni a unui interimar sau valuri de atac asupra instituțiilor statului, în special a CSAT și CCR. În premieră, un judecător din România a anulat o hotărâre definitivă și general obligatorie a instanței de contencios constituțional, iar un grup de inițiativă cetățenească a promovat un proiect de lege conform căruia invalidarea unei candidaturi trebuie să fie confirmată prin referendum popular. Dacă poporul nu este de acord cu invalidarea, membrii CCR să fie demiși, iar respectivul candidat să fie instalat în funcția de președinte al României. Un alt cetățean a dat în judecată CCR în 110 procese, la aproape toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din România. Iar procesul în care Curtea de Apel Ploiești a anulat, nelegal, hotărârea CCR de anulare a alegerilor s-a terminat cu două căi extraordinare de atac, respinse de Înalta Curte de Casație și Justiție cu doar câteva zile înainte de desfășurarea primului tur de scrutin.
Procesul electoral aferent alegerilor prezidențiale din România, început în luna octombrie a anului trecut și care a fost reluat, prin hotărârea Curții Constituționale din data de 6 decembrie 2024, a generat, în ceea ce privește istoria scrutinurilor electorale de după 1990, cel puțin zece evenimente fără precedent.
Pentru prima dată, un candidat cvasinecunoscut, trecând pe sub radarul cercetărilor sociologice, a reușit să obțină peste două milioane de voturi și să se califice în turul al doilea, în data de 24 noiembrie 2024. Tot în premieră, Curtea Constituțională, după ce a validat primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, a decis, la doar câteva zile, să anuleze în integralitate procesul electoral, dispunând refacerea lui de la zero.
În premieră, Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a constatat intruziuni ale unui actor statal în alegerile din România și a identificat un circuit financiar și de promovare subterană a unui candidat, cu încălcarea legislației electorale în materie.
Tot în premieră, un candidat la alegerile prezidențiale s-a ales nu cu unul, ci cu trei dosare penale, unde se cercetează șase capete de acuzare, pentru infracțiuni de o gravitate fără precedent, printre care se numără și infracțiunea de instigare la acțiuni contrare ordinii constituționale. De asemenea, există deschis, pe rolul DIICOT, un alt dosar vizând același gen de infracțiuni.
Prima demisie a unui președinte al României
O altă premieră a acestor alegeri este aceea că, la scrutinul din data de 2024, Curtea Constituțională a invalidat candidatura unui pretendent la fotoliul prezidențial, după ce BEC a înregistrat această candidatură. Premiera a fost succedată de alta identică, anul acesta, când aceeași pretendentă la funcția prezidențială a primit, pentru a doua oară, interdicția de a participa la această cursă electorală. De altfel, și Călin Georgescu, din cauza căruia s-au anulat alegerile prezidențiale din anul 2024, a primit interdicția de a se mai înscrie în competiția reluată în anul 2025.
Tot premieră este și faptul că cele mai mari partide din România, PSD și PNL, dar și UDMR, nu au, la aceste alegeri din 2025, candidați proprii, preferând să susțină un candidat comun, în persoana lui Crin Antonescu. Asta, după ce, tot în premieră, candidatul PSD de la alegerile prezidențiale din anul 2024, anulate de către CCR, nu are acces în turul al doilea.
Premieră mai este și că, pentru prima dată după 1990, un președinte al României căruia i-a încetat mandatul la termen, a rămas, totuși, în funcție, pentru încă două luni, printr-o hotărâre a Curții Constituționale. În același context, o altă premieră este constituită din faptul că un președinte al României în funcție a demisionat de la Palatul Cotroceni, sub spectrul posibilității că ar fi urmat să fie suspendat de către Parlament, în vederea organizării unui referendum de demitere.
Trădări interne
Deși România a mai avut, în două rânduri, președinți interimari – Nicolae Văcăroiu, la prima suspendare a lui Traian Băsescu, din anul 2007, și Crin Antonescu, la a doua suspendare a lui Traian Băsescu, din anul 2012 -, este pentru prima dată când a fost instalat la Palatul Cotroceni un președinte interimar chiar în timpul unui proces electoral prezidențial. Iar mandatul său durează, deja, de aproape trei luni.
O premieră cu adevărat semnificativă este că, tot pentru prima dată, un partid politic, USR, decide să-și trădeze propriul președinte și să-i retragă sprijinul politic pentru candidatura la alegerile prezidențiale, în favoarea unui candidat independent. Iar aceste lucruri s-au făcut cu încălcarea propriului statut și a legislației electorale.
O altă premieră este aceea că, fără precedent în 35 de ani de democrație, un judecător de curte de apel a stabilit că poate anula o hotărâre definitivă, cu caracter general obligatoriu, a Curții Constituționale, făcând ceea ce nicio altă curte de apel, nici Înalta Curte de Casație și Justiție și nici chiar CEDO nu au îndrăznit să o facă.
CCR, „dușmanul poporului”
Curtea Constituțională a devenit, începând cu data de 6 decembrie 2024, un adevărat „inamic public numărul 1”, odată cu anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Iar un ultim atac la adresa acestei instanțe s-a oficializat odată cu publicarea, la data de 29 aprilie 2025, în Monitorul Oficial al României, a două inițiative legislative ale cetățenilor, potrivit Legii nr. 189/1999.
Din acest document, aflăm că a luat ființă un grup de inițiativă cetățenească, la conducerea căruia se află Radu Aurel Ciobota și care este format din Dorin Rac, Marinel Clambam, Marian Augustin Lucian Repede, Victor Andrei Lulache, Alexandru Eugen Jurca, Monica Mariana Cosma, Florentina Pană și Elena Luminița Varvara. Aceștia au semnat o declarație prin care anunță strângerea de semnături de susținere pentru inițierea a două proiecte de lege.
Primul proiect de lege vizează modificarea și completarea articolului 33 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Conform acestui proiect, „este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu ori secrete de stat a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
De asemenea, același proiect mai prevede că „informațiile referitoare la organizarea, desfășurarea și validarea alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale nu pot fi clasificate, fiind de interes public major. La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă toate dispozițiile legale contrare, iar instituțiile implicate în procesul electoral, precum și serviciile de informații, vor declasifica integral informațiile legate de alegerile pentru președintele României din anul 2024”.
Lucrurile ating, pe alocuri, absurdul
Al doilea proiect de lege inițiat de acest grup de inițiativă cetățenească vizează modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Prin acest nou proiect, inițiatorii doresc ca „contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor”.
Mai departe, se arată că „decizia din procedura contestației se pronunță în ședință publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, precum și cu organizarea de dezbateri și administrarea de probe”, iar „decizia poate fi atacată cu recurs. Recursul se soluționează de către Plenul Curții Constituționale, care decide cu majoritate de voturi”.
Lucrurile nu se opresc aici, inițiatorii vor ca „la cererea a 500.000 de cetățeni cu drept de vot, se va organiza un referendum cu privire la problemele de interes național prin care se va consulta direct și se va exprima voința populară cu privire la candidatul a cerei candidatură a fost respinsă. (…) Referendumul va fi organizat concomitent cu alegerile prezidențiale, pe un buletin de vot separate”. Proiectul mai prevede că „în cazul în care, în urma referendumului, se validează candidatul respins, mandatul judecătorilor Curții Constituționale încetează de drept”, dar și că „se alege o nouă componență a Curții” care „va înainta Parlamentului un Raport și va confirma alegerea în funcția de președinte al României a candidatului respins”.
Consiliul Legislativ a analizat deja aceste proiecte de legi, pe care le-a avizat negativ.
Avalanșă de procese. Recordul, un cetățean a dat în judecată Curtea Constituțională de 110 ori
Războiul împotriva instituțiilor statului, în special împotriva Curții Constituționale, nu s-a stins, ba chiar s-a întețit. Spre exemplu, un cetățean, pe nume Virgil Gorcea, a chemat în judecată Curtea Constituțională, pentru anularea Hotărârii CCR nr. 32 din data de 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din anul 2024, la 64 de judecătorii, 32 de tribunale și 13 curți de apel din România. Acțiunile, în număr de 110, a fost înregistrate, săptămâna aceasta, la judecătoriile Zimnicea, Urziceni, Horezu, Caransebeș, Deva, Dorohoi, Sânnicolau Mare, Sighetu Marmației, Orșova, Roșiori de Vede, Roman, Sinaia, Strehaia, Liești, Bistrița, Gheorgheni, Gherla, Lipova, Târnăveni, Vânju Mare, Vaslui, Mizil, Baia de Aramă, Baia Mare, Sectorul 3, Sfântu Gheorghe, Târgu Jiu, Toplița, Motru, Satu Mare, Sighișoara, Turnu Măgurele, Sectorul 1, Sectorul 2, Băilești, Saliște, mangalia, Câmpulung Moldovenesc. Făurei, Vatra Dornei, Videle, Vișeu de Sus, Hârșova, Brezoi, Caracal, Drăgășani, Galați, Moldova Nouă, Șimleu Silvaniei, Slatina, Brașov, Câmpina, Luduș, Moreni, Orăștie, Ploiești, Pucioasa, Răducăneni, Reșița, Sectorul 5, Slobozia, Zalău și Jibou.
De asemenea, a mai acționat CCR în judecată la tribunalele Brașov, Alba, Vaslui, Teleorman, Iași, Mehedinți, Argeș, Buzău, Satu Mare, Hunedoara, Iaomița, Maramureș, Olt, Cluj, Constanța, București, Timiș, Suceava, Prahova, Giurgiu, Sălaj, Brăila, Vâlcea, Gorj, Dolj, Arad, Bacău, Covasna, Dâmbovița, Caraș-Severin, Neamț și Bistrița-Năsăud, precum și la curțile de apel Constanța, Alba Iulia, Ploiești, Cluj, Brașov, Bacău, Pitești, Oradea, Iași, Timișoara, Galați, București și Târgu Mureș.
Epopeea de la Ploiești a continuat, cu prelungiri, la ICCJ
În paralel, și Gheorghița Popescu, femeia care a acționat în judecată Curtea Constituțională, la Curtea de Apel Ploiești, și care a câștigat acest proces, prin hotărârea pronunțată de judecătorul Alexandru Vasile, a formulat mai multe căi extraordinare de atac împotriva deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție de anulare a hotărârii Curții de Apel Ploiești.
Reamintim că, înainte cu zece zile de primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2025, Curtea de Apel Ploiești a anulat Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din anul 2024, considerâd, în mod nelegal, că această hotărâre este un act administrativ vca oricare altul. Mai mult, judecătorul, la cererea aceleiași petente Gheorghița Popescu a suspendat toate efectele hotărârii CCR în cauză, ceea ce ar fi blocat desfășurarea campaniei electorale, organizarea primului tur al alegerilor prezidențiale.
O zi mai târziu, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Curtea Constituțională au atacat cu recurs această hotărâre a Curții de Apel Ploiești, pe care Înalta Curte de Casație și Justiție a casat-o și, rejudecând, a respins acțiunea petentei ca inadmisibilă, deoarece instanțele de judecată nu au competența să analizeze și să desființeze un act al CCR cu caracter obligatoriu și definitiv.
A încercat să recuze tot completul
Gheorghița Popescu nu s-a lăsat și, la data de 28 aprilie 2025, a deschis două căi extraordinare de atac, chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Este vorba despre dosarul 912/1/2025, prin care a fost formulată o contestație în anulare. La data de 29 aprilie 2025, prin Hotărârea nr. 2203.2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația formulată de contestatoarea Gheorghița Popescu împotriva deciziei nr. 2198 din 25 aprilie 2025 a ÎCCJ – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 301.42.2025, ca nefondată. Și această hotărâre este definitivă.
În paralel, a fost înregistrat și dosarul nr. 915/1/2025, reprezentând un recurs formulat de aceeași Gheorghița Popescu, recurs respins, la data de 29 aprilie 2024. Este un recurs chiar împotriva considerentelor pronunțate de Curtea de Apel Ploiești. Instanța supremă a respins recursul ca rămas fără obiect. Hotărârea este definitivă.
În acest al doilea proces, aceeași petentă Gheorghița Popescu a formulat și cereri de recuzare a judecătorilor Doina Vișan, Emilian Constantin Meiu și Mădălina Elena Vladu-Crevon. Instanța a respins toate aceste cereri de recuzare, printr-o încheiere fără cale de atac.
Citește pe Antena3.ro
