Alianţa DA, fără Zeus

PD-L nu va obţine la parlamentare mai mult de 28% şi riscă să rămînă izolat, iar Traian Băsescu să piardă prezidenţialele din 2009. De aceea trebuie refăcută alianţa cu PNL, chiar şi fără Traian Băsescu. Aceste concluzii sînt exprimate prima dată public de un deputat PD-L, fostul vicepreşedinte Stelian Duţu. Şocant, acesta confirmă blatul dintre PD-L şi PSD pentru Bucureşti!

VIAŢA ÎN PD-L. Stelian Duţu sparge cenzura dezvăluind comenzile lui Traian Băsescu, sforăriile de partid şi oferind o altă perspectivă a scorului PD-L în alegerile locale

PD-L nu va obţine la parlamentare mai mult de 28% şi riscă să rămînă izolat, iar Traian Băsescu, să piardă prezidenţialele din 2009. De aceea trebuie refăcută alianţa cu PNL, chiar şi fără Traian Băsescu. Aceste concluzii sînt exprimate prima dată public de un deputat PD-L, fostul vicepreşedinte Stelian Duţu. Şocant, acesta confirmă blatul dintre PD-L şi PSD pentru Bucureşti!

În urmă cu două luni, Stelian Duţu era înlăturat de la candidatura pentru şefia CJ Constanţa. A refuzat atunci să îmi acorde un interviu. “După alegeri vorbim!” Acum, cînd l-a acceptat, intuiam că are de “rezolvat” nişte lucruri cu liderii PD-L, dar nu şi că este dispus să înlăture orice constrîngere şi să rişte chiar excluderea din partid. Duţu face o analiză extrem de rece a situaţiei actuale a PD-L pe scena politică, oferind în paralel “senzaţii tari” din viaţa de partid şi culisele ei.

Domnule Duţu, v-am solicitat un interviu în urmă cu două luni, cînd conducerea PD-L v-a respins candidatura la preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa. De ce atunci nu aţi acceptat şi acum da?

Am considerat că nu trebuie să fac nici un comentariu, tocmai pentru a nu periclita şansele vreunuia dintre colegii mei care candidau la primăriile din Constanţa. Am văzut şi eu cum, la un post de televiziune, dl Blaga afirma că eu am închis organizaţia judeţeană, că nu am adus oameni noi în partid. Absolut nereal! Se dovedeşte încă o dată că Vasile Blaga nu se dezminte! A dat această explicaţie şi-n privinţa altor judeţe.

În interviul acordat Jurnalului Naţional în urmă cu două săptămîni, dl Blaga vă acuza că aţi tratat organizaţia ca pe o feudă, că i-aţi pus capac, şi pe un om ca Ion Popescu, şeful Baroului, l-aţi ţinut pe tuşă şapte ani...

Vasile Blaga minte, cum a minţit de foarte multe ori. Eu m-am întors în PD în 2003, chemat de Traian Băsescu, m-am apucat de muncă împreună cu mulţi colegi şi cred că am reuşit să facem o organizaţie care pînă în luna aprilie a acestui an era cea mai puternică din judeţul Constanţa.

Nu s-a văzut asta la alegeri.

O să comentăm şi acest lucru. Să vă răspund însă în legătură cu dl Popescu. Dl Blaga nu ştie nimic. Dl Popescu a candidat pentru primar din partea altui partid în anul 2000 şi a obţinut 1%. A candidat pentru şefia organizaţiei muncipale în 2005 şi nu a obţinut nimic, a candidat pentru o funcţie în Biroul Judeţean şi de asemenea nu a fost ales, a fost membru în Birou şi era membru vechi în partid. Deci Vasile Blaga nici nu ştie despre ce e vorba. Mai mult decît atît, eu afirm cu tărie că oricine ar fi candidat pentru Primăria Constanţa sau pentru Consiliul Judeţean din partea PDL ar fi obţinut 20-25% doar punîndu-şi poza lui cu sigla partidului. Cu o singură condiţie: să tacă din gură, să nu spună nimic. Scorul partidului la Constanţa era 35-40%. Ca să obţină peste 20-25% mai trebuia să şi vorbească. Însă uitaţi ce s-a întâmplat: Onaca a vorbit şi s-a dus la 10%, Popescu a tăcut şi a luat 20%.

Şi vreţi să spuneţi că dvs luaţi mai mult sau că puteaţi să-l bateţi pe Mazăre?

Nu am dorit niciodată să candidez la Primărie. Candidatura mea a fost doar pentru preşedinte de consiliu judeţean. Şi nici pe aceasta nu am dorit-o. Eu pregătisem organizaţia astfel încît să obţinem cel mai bun scor în judeţul Constanţa. Introducîndu-se însă votul uninominal pentru preşedintele CJ uninominal, s-a pus problema însă unui candidat cu notorietate mare. Or, notorietate mare în judeţul Constanţa o au următorii: Radu Mazăre, de neegalat, aproape 99%, Haşotti şi Duţu cu 80-85%, Nicu Constantinescu – 70-75%, ceilalţi începînd de la Onaca în jos – sub 50%. În urma solicitării colegilor care candidau la primăriile din judeţ, Biroul Permanent Judeţean m-a desemnat prin vot să candidez.

Dle Duţu, dincolo de notorietate, eraţi un candidat atacabil. Sînteţi un om care a trecut pe la DNA, un om cu dosare penale, în timp ce Ion Popescu e şeful Baroului...

Eu nu mai am nici un dosar la DNA. Doamnă, eu mă consider unul dintre cei mai bogaţi oameni din politica românească. Dincolo de faptul că am o familie frumoasă, cu trei fete drăguţe şi realizate profesional, sînt bogat şi din punct de vedere al imaginii publice, pentru că, o dată cu plecarea mea din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, în 2004, m-am trezit cu vreo şase plîngeri penale şi patru acţiuni în instanţă, toate promovate de cel care mi-a urmat la şefia CJ, Nicuşor Constantinescu. Eu nu am considerat că trebuie să copiez modelul altor politicieni şi să spun şi eu că este o răzbunare politică, ci să-mi demonstrez dreptatea în instanţă. Vreau să vă spun că am cîştigat toate acţiunile în instanţă promovate de Nicuşor Constantinescu prin hotărîri definitive şi irevocabile, iar toate plîngerile penale s-au finalizat cu NUP. În acest moment, nu am nici un dosar la DNA. Este o acţiune în instanţă a DNA aflată pe rol la Înalta Curte, iar pînă în acest moment s-a demonstrat că am dreptate, inclusiv printr-o hotărîre definitivă şi irevocabilă pronunţată de Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Această sentinţă face parte din procesul penal aflat pe rol şi probabil în toamnă procesul se va încheia.

Care e acuzaţia care vi se aduce?

Nicuşor Constantinescu mi-a făcut o plîngere penală la Parchet, acuzîndu-mă de plata unui onorariu de succes care făcea parte dintr-un contract de consultanţă încheiat de Consiliul Judeţean în procesul de privatizare a serviciilor de apă la Regia de Apă Constanţa, proces care se făcea în parteneriat cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi suprevegherea directă a Comisiei Europene. Am cerut procurorului de caz să facă dovada că această plată s-a făcut şi, după ce s-a început urmărirea penală împotriva mea şi mi s-a pus sechestru pe bunuri, am primit notificare sub semnătura faimosului procuror Ţuluş că fapta nu există, că nu s-a făcut niciodată vreo plată şi nici nu era atributul Consiliului Judeţean să facă această plată. Ar fi trebuit imediat să se dispună scoaterea de sub urmărire penală şi ridicarea sechestrului. Procurorul respectiv nu doar că nu a făcut-o, ci s-a îndreptat către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte, acolo unde exista o altă plîngere de-a lui Nicu Constantinescu, şi a cerut dosarul ca să-l conexeze. Dosar care s-a judecat şi în primăvara acestui an s-a pronunţat o hotărîre definitivă şi irevocabilă favorabilă mie.

Dacă lucrurile stau aşa, de ce nu v-a vrut conducerea PDL candidat?

Haideţi să ne uităm în urmă. În 2005, au avut loc alegeri pentru noua conducere a PD. Unii dintre păpuşarii PD, cei care trag sforile în partid, printre care şi Vasile Blaga, care e păpuşarul-şef din interiorul partidului, se întîlneau pe la McMoni’s şi făceau liste cu cine trebuie să primească funcţii. Alţii, care fuseseră excluşi din acest grup, se întîlneau pe la alte restaurante. Cu vreo două zile înainte de alegeri am fost sunat de unul dintre vicepreşedinţii partidului: “Stelică, pe unde eşti, că sînt cu 12 preşedinţi de organizaţii, am fost lăsaţi deoparte, vino şi tu!”. M-am dus şi băieţii se plîngeau la mărăcine şi nu ştiau cum să se organizeze. Fiind mai vechi, am fost întrebat şi eu cum să se sudeze acest grup în alegerile pentru Birou. Rezultatul s-a văzut a doua zi, iar Vasile Blaga îl înjura pe Stelică Duţu că el e cel care i-a învăţat cum să facă, că o să-i ia el gîtul şi o să îi arate el lui. Ajungem pe fondul ăsta în 2007. În septembrie, am fost chemat de Alin Albu, pe care altfel îl respect foarte mult, să-mi spună că asta e, a primit el sarcina să-mi spună că e bine să mă retrag de la şefia filialei, că această rugăminte ar veni chiar de la preşedintele României şi că Vasile Blaga l-a rugat pe el să-mi transmită. I-am spus lui Alin că nu accept, că la Constanţa sîntem în faza unei construcţii politice şi ne asumăm rezultatele alegerilor.

Exista şi un motiv pentru care preşedintele nu vă mai voia?

Nu. Şi nici nu ştiu dacă era aşa. Asta mi s-a transmis. După două săptămîni m-a chemat Vasile Blaga să îmi transmită acelaşi lucru: “Măi, dă-ţi demisia din preşedinte, aşa ni s-a cerut, şi, dacă vrei, vei candida pentru Parlament sau vei fi secretar de stat, dacă ajungem la putere”. Nu am intrat în acest joc, am spus că nu mă interesează, că nu voi mai candida nici pentru Parlament, dar vreau să-mi duc mandatul din filială pînă la capăt, pentru că m-am angajat alături de colegi să obţinem cît mai multe poziţii administrative în judeţ. Cu voce ridicată şi cu ameninţări, Vasile mi-a spus că nu voi mai colabora cu el şi că o să văd eu ce se va întîmpla. Am plecat la Constanţa spunîndu-i că nu el reprezintă partidul, iar eu îi voi demonstra că la Constanţa obţinem cele mai bune rezultate. Şi aşa a şi fost: la europarlamentare am obţinut cel mai mare număr de voturi pe care o filială l-a adus pentru PD. La referendum, cînd s-a pus problema suspendării preşedintelui, la fel.

E meritul dumnealui, era la el acasă în Constanţa.

Categoric, dar e şi munca organizaţiei. Revin. Ajungem în aprilie, cînd Biroul Permanent Naţional nu a luat în seamă desemnarea mea drept candidat la CJ. Aproape 37 de colegi candidaţi au venit de la Constanţa la Bucureşti. Nu i-am chemat eu. M-a chemat Mircea Toader în Modrogan, iar Emil Boc, pe care eu îl respect şi mi-aduc aminte că l-am adus în partid şi l-am pus preşedinte în 2000 la organizaţie...

Cum adică l-aţi pus dvs preşedinte pe Emil Boc?

Emil Boc ştie şi poate să recunoască. În 2000 eram vicepreşedintele partidului şi am condus campania pentru locale. Am fost cu Ioan Oltean la Cluj, pentru că se obţinuseră rezultate foarte slabe. Am discutat cu preşedintele de atunci, Iuliu Păcurariu, şi cu cei de acolo necesitatea unei schimbări la vîrful organizaţiei. Mi s-a făcut o propunere: un tînăr intrat de curînd în partid, care promitea. Era Emil Boc. Şi m-am întors la Constanţa, pentru că el era pe litoral cu familia, l-am chemat la mine la birou şi i-am spus: “Pregătiţi-vă să plecaţi la Cluj, pentru că mîine veţi fi ales preşedinte de organizaţie judeţeană”. A venit cu familia în maşină, l-au aşteptat în parcare cît eu l-am sunat pe Petre Roman, iar a doua zi Boc a fost ales preşedinte.

Aşa, pur şi simplu? Aşa sînt aleşi oamenii în PD?

Atunci aşa s-a întîmplat. Oamenii de la Cluj l-au propus, nu noi l-am impus.

Revenim la momentul din Modrogan. Ce v-a spus?

“Măi, Stelică, mingea e la tine. Nouă ni s-a cerut şi trebuie să te dai deoparte.” Şi a mai spus un lucru extrem de grav. L-am întrebat cum e posibil să-l desemneze pe Onaca pentru primărie, pentru că nu va lua nici 10%. Mi-a spus: nu ne interesează judeţul Constanţa, ne interesează doar municipiul. Iar o structură informativă a prezentat cuiva mai multe informări din care reiese că Onaca e singurul care-l bate pe Mazăre.

Cuiva, cui? Preşedintelui României?

Cuiva. Da. Cert e că Onaca nu era omul care să-l bată pe Mazăre, şi asta s-a văzut. Toate sondajele făcute de noi înainte îl dădeau la 6%. Şi a luat 10%.

Dar cine putea să-l bată pe Mazăre?

Sincer, era foarte greu ca cineva să-l bată. Dar o altă candidatură şi din partea PDL şi din partea PNL, candidaturi mult mai credibile, puteau să-l aducă în turul doi, iar acolo era o şansă să fie înfrînt şi de electoratrele PD-L şi PNL, dar şi de corpul nehotărîţilor. Cît despre candidatura domnului Popescu pentru Consiliul Judeţean, iată cum a apărut. L-am întrebat de vreo zece ori, chiar şi de ziua mea, dacă vrea să candideze. L-am întrebat cu o săptămînă înainte chiar în Biroul Judeţean şi a spus că nu. Apoi şi-a depus candidatura, a convocat Biroul şi ne-a spus: “Astăzi am fost sunat de cineva, nu pot să spun de cine, şi mi s-a spus să îmi depun candidatura şi nu pot să refuz”.

Pare aşa... science fiction! Cine îl sunase aşa convingător?

Nu a spus cine. Dar nici o problemă. Am oferit posibilitatea tuturor colegilor să candideze. L-am întrebat şi pe Chirilă, şi pe Corbu, şi pe Mitroi, primar de Valul Traian. L-am întrebat şi pe Mironescu, şi pe Baniaş. Cu Onaca cel puţin ştiam ce se pregăteşte. Îl vedeam cum se manifestă, îl vedeam cum trafichează numele preşedintelui României în diverse ocazii, mi-am dat seama că e cel care e dorit. Din februarie ne prezenta Vasile Blaga un sondaj în care voiau să-l scoată ca fiind cel mai bun candidat. Dorel Onaca a jucat foarte bine rolul ştergătorului de funduri de preşedinţi şi al aspiratorului de scame. În 1996-2000 era pe lîngă Iliescu şi Năstase, după aceea s-a mutat la Vadim, a încercat şi pe lîngă dl Voiculescu, dar nu i-a mers, aşa că a trecut în custodia preşedintelui Băsescu. Îmi cer scuze pentru exprimare, dar Onaca, dacă tăcea, lua mult mai mult. După acea apariţie la Realitatea, cînd a început să se ducă prin pieţe deja veneau 15 oameni şi aceia plecau în trei minute.

Toate săgeţile dvs duc la preşedintele Băsescu. “Dumnezeu din deal”, cum îi spuneaţi la momentul demisiei.

Am un foarte bun prieten, prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene, care a fost vreo doi ani coleg de birou cu dl Stolojan, vicepreşedinţi ai aceleiaşi firme. El l-a sunat pe dl Stolojan să-l întrebe ce se întîmplă, de ce nu mai sînt dorit eu la Constanţa. Foarte direct i-a răspuns că nici Dumnezeu din ceruri nu-l mai poate salva pe Duţu. Aşa că, trimis la Dumnezeu din ceruri, am răspuns şi eu ziariştilor că în România sînt multe dealuri încălzite de mulţi dumnezei şi probabil mi se trage de la dumnezeul care încălzeşte cel mai înalt deal.

Şi? Nici o reacţie de la partid?

Imediat. Pe 17 aprilie îl sun pe Emil Boc: “Măi, Emile, voi l-aţi trimis pe Onaca aici să se erijeze în mare conducător de oşti şi şef de campanie?”. “Stelică, spune el, nu-i nimic adevărată, îl înjură pe Onaca, una de aia bărbătească, şi-mi spune să-l las un sfert de oră să vadă ce se întîmplă. După un sfert de oră mă sună foarte oficial: “Stelică, uite ce se întâmplă... Tu ai făcut vreo declaraţie împotriva preşedintelui României cu dealuri şi cu dumnezei?”. “Emile, şi tu eşti un dumnezeu care luminezi un deal – al partidului”, răspund eu. “Păi, Stelică, cel care face declaraţii împotriva preşedintelui României nu are ce să caute în acest partid!”, şi mi-a închis telefonul. A doua zi, mă sună Videanu să mă roage să convoc Biroul Judeţean că vorbeşte el cu Onaca să avem o discuţie, Onaca să se ocupe de municipiu şi eu de judeţ. Convoc Biroul pentru ora 17:00, numai că la 11:00 mă sună Videanu iar: “Stelică, contramandează! Preşedintele nu mă lasă să vin la Constanţa”. Care preşedinte... poate Boc, cine ştie... Puneţi cap la cap aceste declaraţii.

Le pun, dar tot nu înţeleg ce avea preşedintele cu dvs? În afară de momentul în care v-a făcut maidanez politic, nu-mi aduc aminte să fi avut o relaţie tensionată. Tocmai spuneaţi că în 2003 el v-a cerut să vă întoarceţi în partid.

Lămurim şi maidanezul, şi plecarea din PD. Nu e demn, e ruşinos să pleci dintr-un partid. O afirm cu toată sinceritatea.

Aţi plecat şi de la PNL, şi de la PC...

Nu am dorit acest lucru. Nu am comentantat niciodată pînă acum plecarea mea din PD. Sînt adeptul acelei cugetări a lui Goethe: “Cultura şi educaţia unui om ies în evidenţă atunci cînd ştie să tacă, nu cînd tace”. Şi opt ani am tăcut. În 2000 am fost şeful de campanie al PD la locale. Cu rezultate bune. S-au terminat alegerile locale, urmau parlamentarele şi prezidenţialele pe care erau desemnaţi să le coordoneze alţi colegi. În luna iulie, cîţiva colegi m-au rugat să merg la Petre Roman să-i spun şi eu că nu avem nici o strategie şi că riscăm să nu luăm nici pragul electoral. M-am dus, Petre Roman mi-a dat dreptate şi a convocat chiar pentru acea zi Biroul Permanent, pentru ca eu să fiu desemnat coordonator de campanie şi pentru parlamentare şi prezidenţiale. Traian Băsescu, vicepreşedinte, susţine propunerea lui Roman. Coordonatorii desemnaţi pînă atunci lipseau. Am cerut amînarea deciziei. Cu unul dintre ei, cu Duvăz, m-am văzut la Constanţa şi am purtat o discuţie. Nu a mai avut loc nici o şedinţă, iar eu nu am mai fost chemat la Biroul Naţional timp de vreo lună. La sfîrşitul lui august mă sună Frunzăverde să mă întrebe dacă nu vin şi eu la o întîlnire la Snagov, apoi mă cheamă şi Petre Roman. Mi-au prezentat o schemă de campanie, am refuzat să mă mai bag. M-am întors la Constanţa, iar peste un timp, cînd s-au făcut listele, a apărut problema numărul doi. Colegii din Biroul Judeţen nu l-au mai vrut pe Bogdan Duvăz pe liste la Constanţa. El e un politician extrem de valoros, numai că fusese din ’92 pînă 2000 pe liste la noi, acum oamenii voiau şi pe cineva din organizaţie, pentru că munciseră, obţinuseră rezultate şi aşa era corect. Bogdan voia cu orice preţ să candideze la Constanţa, iar unii dintre vicepreşedinţi îl susţineau. A venit la Constanţa împreună cu Sassu şi i-a ameninţat pe cei din Biroul Judeţean că, indiferent ce fac, tot la centru se decide. În final, mă roagă Roman să am o discuţie cu Băsescu, Duvăz, Sassu şi Berceanu să vedem ce soluţie găsim. Traian Băsescu mă ia deoparte şi-mi zice: “Stelică, dă-i bătaie, nu-l primi la Constanţa, nici eu nu-l primesc la Bucureşti. Da’ vezi că, dacă se supune la vot, nu pot să votez cu tine că sîntem colegi”. Atunci Berceanu a bătut cu pumnu’-n masă şi a zis: “Bă, ia stai mă, tu, puţin aşa! Bă, băiatule, ce vrei tu, mă? Mă, uite ce se întîmplă: dacă Duvăz nu e la Constanţa, Duvăz, Sassu şi cu mine plecăm din partid. Dacă nu, pleci tu, mă? Hai să vedem ce alege partidu’: pe tine sau pe noi trei?!”. Şi partidul a ales: am plecat eu împreună cu colegii de la Constanţa. A fost un moment de orgoliu şi este foarte păcătos orgoliul la omul politic. Însă era şi problema colegilor din Constanţa, care au fost afectaţi de felul în care i-a tratat centrul. Era o organizaţie puternică, aveam 45 de primari şi au spus şi ei: dacă nu ne doresc, asta e, plecăm. În ianuarie 2001 am discutat cu dl Roman şi am vrut să ne întoarcem. Dl Roman a fost de acord, a convocat Biroul Permanent şi aceiaşi vicepreşedinţi s-au opus. Deci aceasta e povestea, a fost o decizie neispirată, am regretat-o, acum nu mai plec din PD-L. Dacă vor să mă dea afară, treaba lor!

Nu mi-aţi răspuns totuşi la întrebare: ce ar putea să aibă preşedintele României cu dvs?

Nici eu nu mi-am răspuns. V-am relatat şi eu ce mi s-a spus.

Pe Dinu Patriciu îl cunoaşteţi? Un ziar din Constanţa vă acuza că aţi luat bani de la Patriciu şi că aţi avut un rol în eliberarea lui în noaptea în care a fost arestat.

Am dat în judecată ziaristul care şi-a permis să facă o astfel de afirmaţie şi am cîştigat procesul.

Cu ce se ocupă ginerele dvs?

Este magistrat la Curtea de Apel Bucureşti.

Are vreo legătură cu Dinu Patriciu?

Nu are nici o legătură, doamnă, cu Dinu Patriciu. Şi nu vreau să comentez astfel de lucruri. Da, ginerele meu este judecătorul care a pronunţat sentinţa prin care s-a respins cererea Parchetului de arestare a lui Dinu Patriciu, la sfîrşitul lui martie 2006, dacă asta vreţi să ştiţi. Era judecător la Tribunalul Bucureşti. Nu-l cunoaşte pe Dinu Patriciu, eu nu am stat niciodată de vorbă în viaţa mea cu Dinu Patriciu şi vă rog să înţelegi că ţin foarte mult la familia mea şi nu vreau să-i implic şi pe ei în povestea asta.

Nu v-a făcut nimeni din PDL sau preşedintele vreun reproş în privinţa asta?

Nu doresc să comentez.

Nici o urmare, nimic?

E cel puţin ciudat însă că la nici o săptămînă după acea sentinţă a început urmărirea penală împotriva mea. Semnale au mai fost. Vedeţi, în Constanţa există un loc de pelerinaj. Ori te duci la Mecca, ori la familia Mircea şi Doina Băsescu, e acelaşi lucru. Mircea Băsescu le spunea şi el colegilor: “Mă, trebuie să terminăm cu Duţu, frate-miu nu-l vrea!”. Mie nu mi-a zis niciodată. Dimpotrivă, mi-a dat şi sfaturi, eu i-am propus să candideze la Primăria Constanţa şi a refuzat. Eu personal nu cred că preşedintele neapărat e la mijloc. Mai degrabă e o acţiune personală a unor colegi din conducerea PD-L.

Ei ce motiv ar avea?

Vasile Blaga ştie mai bine. Şi Moisoiu, omul lui de la Constanţa.

Care tocmai a fost demis, din cîte ştiu.

Da, Elena Udrea l-a sunat pe Dorel Onaca şi i-a cerut să-l schimbe pe Moisoiu ca să şteargă urma. Ştiţi, după alegeri se face curat în curte. Dar pe mine aceste lucruri nu mă mai interesează, am demisionat de la şefia organizaţiei şi nu vreau să pară o bîrfă.

Staţi puţin, ce urmă să şteargă? Nu are logică.

Are! Eu eram acolo cel care se opunea PSD. E de notorietate conflictul meu cu tot ce înseamna Mazăre şi PSD. Moisoiu, dimpotrivă, şi-a bazat prosperitatea pe relaţia cu PSD. Cînd a înfiinţat TV Neptun, a înfiinţat-o cu Mazăre, Constantinescu şi Strutinschi. Şi tot cu ei ziarul care a stat la baza Telegrafului şi multe altele. În ciuda poziţiei PD, şi-a negociat în nume personal şefia comisiei juridice din Consiliul Municipal, apoi la comisia de vînzări de spaţii.

De ce nu l-aţi dat afară?

Nu s-a putut. Vasile Blaga mă suna personal să-mi spună să nu mă ating de municipiu şi de listele de la municipiu. Iar acolo era un blat bazat pe interesele unor materiale în municipiul Constanţa.

Mă adresez acum omului care în localele din 2000 a reuşit să scoată cu PD un scor dublu faţă de parlamentare. Scorul de acum cum vi se pare?

Cădem în greşeala de a aprecia aceste rezultate în funcţie de cele din 2004. Nu acesta trebuie să fie criteriul. Mai degrabă trebuie să-ţi apreciezi rezultatele în funcţie de capacitatea organizatorică a partidului la momentul acesta şi de potenţialul electoral pe care l-ai revendicat cînd ai plănuit că obţii 40% din voturi la parlamentare şi faci singur guvernul. Din acest punct de vedere, eu cred că rezultatele sînt îngrijorătoare şi trebuie să preocupe pe toată lumea. De asemenea, nu aş decupla aceste rezultate de cele de la europarlamentare, arată o constantă. 28% atunci, iar acum, după căsătoria cu PLD, noul partid a luat mai puţin decît PD şi PLD atunci. Eu cred că nu am avut campanii bine organizate, cu mesaj coerent nici atunci, nici acum. Rezultatele PDL sînt bune tot acolo unde de ani de zile obţinem rezultate: în Bistriţa, Arad, Braşov, Cluj, Caraş Severin...

La care se adaugă zestrea PLD: Suceava lui Flutur, Neamţul lui Pinalti...

Da, şi Botoşani. Dar sînt 10-11 judeţe foarte mari în România, cu o populaţie de 650-700.000 de locuitori: Prahova, Iaşi, Bacău, Constanţa, Suceava, Dolj, Argeş, Bihor, Braşov, Cluj, Timiş. La care se adaugă Bucureşti. Consistenţa electorală aici este, în judeţele mari, iar noi aici avem rezultate îngrijorătoare. Dacă aici nu cîştigi, nu ai şase la toamnă, la Parlament. Iar noi ne bucurăm că am cîştigat judeţe cu populaţie de 300.000 de locuitori. Partidul nu a făcut nici un fel de analiză la europarlamentare, nu a fost tras nimeni la răspundere şi nici acum nu se va întîmpla. Uitaţi-vă cum, după modelul PSD, liderii PD-L se aşază spate în spate şi încearcă să se regrupeze.

De ce credeţi că a fost pierdută Capitala?

E o întrebare la care nu aş fi vrut să răspund pentru că nu vreau să fiu bănuit de scenarită. Sînt însă multe lucruri care dau de gîndit. S-a dorit foarte mult Bucureştiul. Din motive pe care le ştiţi: de aici se dă ora exactă, imaginea cîştigării confruntărilor electorale este localizată în dreptul partidului care cîştigă Bucureştiul, apoi mai era şi dorinţa de a nu intra altcineva în hîrtii, ca să nu caute printre hîrtii...

Ce hîrtii?

Aşa se întîmplă la alegeri: nu vreau să pierd fotoliul de primar ca să nu vină altul în urma mea, că nu se ştie în ce hîrtii caută şi ce găseşte: s-ar putea să fie vreuna rătăcită... Şi atunci probabil a fost o negociere la nivel naţional între liderii a două partide – PSD şi PDL – daţi-mi Bucureştiul, punîndu-mi un candidat fără nici o şansă, voi PSD-ul, şi vă dăm ce vreţi, vă dăm Constanţa şi altele... Aşa a apărut dl Diaconescu şi a fost dat deoparte Oprescu, cel care era indicat de toate sondajele de opinie drept cel mai bun candidat. Tot aşa, la Constanţa s-a dorit cu orice preţ şi cu o asiduitate prostească nu atît să nu candidez eu, că nu asta conta cel mai mult, cît să plec de la şefia organizaţiei, pentru că încurcam.

Sînt nişte hibe în scenariul acesta. Dvs nu aţi demonstrat pînă acum că-l puteţi bate e Mazăre. Constanţa e a PSD.

E după 2004, nu era în trecut. Noi aveam acum cele mai mari şase să obţinem Consiliul Judeţean, chiar şi funcţia de preşedinte. La europarlamentare am fost principala forţă politică şi am obţinut cel mai bun rezultat: 33%.

Dacă ar fi cum spuneţi dvs, cine a făcut acest blat?

Unii din conducerea celor două partide, cărora le convenea.

Nu merge aşa, dle Duţu! Aţi făcut acuzaţia, vă cer nume! Cine din PDL ar fi îndrăznit să facă pact cu PSD? Nu-i mînca Traian Băsescu?

Aţi pus punctul pe i: dvs cui credeţi că i-ar fi convenit cel mai mult să ia Bucureştiul? Cei care au candidat, care au condus această campanie, cu siguranţă şi cu ştiinţa “cuiva”! Nici nu e nevoie să dau nume, lucrurile se ştiu...

Vă referiţi la întîlnirea invocată de Oprescu, între Blaga şi Mitrea?

Mă ajutaţi, văd, în ceea ce am afirmat.

Revenind la scorul PDL. Vedeţi PDL depăşind acest scor? Cum? Ioan Oltean, vicepreşedinte al partidului, a fost singurul care a afirmat zilele trecute că strategia partidului trebuie regîndită pentru că a dus la izolarea PD-L de PSD şi PNL.

Ioan Oltean este un lider care trăieşte pentru PD-L şi şi-a pus în slujba acestui partid întreaga carieră. Suferă pentru orice rezultat. Dar e o realitate că PD-L e izolat în plan politic. Cum izolat e şi preşedintele României. Sau autoizolat. Partidul are obligaţia, dacă este şi capabil, să se autoanalizeze, să vadă ce s-a întîmplat de nu a obţinut rezultatele pe care le tot afişa prin sondajele comandate. Campania asta s-a dus doar pe puterea fiecărei organizaţii în parte şi pe imaginea liderilor locali.

Nu şi a lui Traian Băsescu?

Nu. Şi îmi asum să spun asta, chiar dacă voi genera multe reacţii din partea colegilor, că voi fi pus la zid. Ştiu că sînt multe intimităţi care ţin de funcţionarea unui partid şi care trebuie puse sub tăcere, mai ales cînd faci parte din conducere, din conduceri succesive, însă Duţu s-a decis şi el după 18 ani să vorbească.

Dacă lucrurile stau aşa, de ce nu plecaţi dumneavoastră din partid?

Am făcut o greşeală o dată, nu o mai fac! Sînt membru simplu acum şi aşa rămîn. Mizez pe faptul că sînt şi oameni foarte responsabili în acest partid, care încă nu au vorbit. A sosit momentul în care nu neapărat să se caute vinovaţi, că ei se ştiu.

Cine sînt ei?

Cei care au condus campania.

Boc, Videanu, Blaga, Negoiţă?

Nu Negoiţă. În cazul lui au vrut să valorifice imaginea lui bună, cea mai bună din partid acum, imagine serioasă, solidă. Cît despre strategie, categoric că strategia partidului a fost proastă din clipa cînd a ieşit din Alianţă. Eu am susţinut cu toată tăria la Constanţa ca această alianţă să funcţioneze. Chiar după ce s-a destrămat, am rămas în relaţii bune cu colegii de la PNL, pentru că am crezut sincer în această alianţă, cum cred şi acum. Trebuie decis dacă rămînem în continuare în această izolare sau găsim soluţii de parteneriat politic.

Adică dvs excludeţi ca PD-L să obţină acel 40% invocat de Traian Băsescu pentru a face singur guvernul?

După cum au evoluat lucrurile în campania de anul trecut, în campania de acum, partidul nu are nici o şansă să obţină mai mult de 28%. Cel care afirmă contrariul înseamnă că nu e realist, că nu vrea binele acestui partid.

Şi atunci rămîn două variante: cu PSD sau cu PNL?

Rămîne o singură variantă: fraţilor, treziţi-vă! Vedeţi ce nu funcţionează, luaţi fiecare organizaţie la analizat, vedeţi din ce cauză ne-am izolat şi dacă mai e cazul să se forţeze această imagine combinată partid – Traian Băsescu! Eu cred că i se face rău şi lui Traian Băsescu dacă vom insista să mergem în această direcţie. Partidul trebuie să-şi găsească nişte lideri care să dea dimensiune partidului, nu să fie slugoi pe o anumită imagine pe care am acceptat-o. Acest partid este creaţia lui Traian Băsescu, după 2001 a ajuns la un scor electoral mare datorită lui Traian Băsescu, dar acest partid a intrat în sensul invers al mişcării planetare: nu mai poate să folosească foarte mult din imaginea lui Traian Băsescu în acest moment. Dacă lucrurile vor merge în continuare aşa, s-ar putea ca în 2009 nici Traian Băsescu să nu mai poată salva ceva.

Mai e posibilă refacerea Alianţei cu PNL?

Eu cred că da.

În ce condiţii?

În primul rînd, să accepte cei care au făcut această alianţă că au făcut şi greşeli nepermise. Să lase orgoliile deoparte, pentru că, dacă s-a spart această alianţă, s-a spart din cauza orgoliilor care au pus stăpînire pe unii dintre lideri.

Liberalii vor pune condiţia fără Traian Băsescu.

Orice condiţie poate fi negociată şi la orice condiţie se poate obţine un rezultat favorabil ambelor părţi.

E posibilă refacerea alianţei fără Traian Băsescu?

Pe pămînt este posibil orice! Şi-n politică este posibil orice. Eu l-am respectat şi ţin mult la Traian Băsescu, el a dus acest partid la scorul pe care la vremea aceea nimeni nu-l spera, tot el a creat şi Alianţa D.A., alături de Theodor Stolojan, dar cele două partide au sute de mii de membri. Şi nu sînt singurii oameni care au acceptat, au iubit şi s-au pus în slujba acestei alianţe. Cred că Traian Băsescu va avea încă un rol important în politica românească, dar nu e nimeni de neînlocuit!