Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Companiile de telefonie au primit din partea procurorilor 200.000 de solicitari pentru obtinerea unor date de trafic (listing-uri, IP-uri, titulari de abonamente etc.) numai in anul 2008. Practic, gandind strict matematic, zilnic, organele de ancheta au trimis 548 de cereri prin care au solicitat informatii referitoare la aspecte ce tin de viata privata a unor persoane, respectiv convorbiri, corespondenta electronica, cerc de prieteni etc.
Datele sunt oficiale si au fost cuprinse intr-o "expunere de motive" a unei legi prin care Ministerul Justitiei incearca sa schimbe noul Cod de Procedura Penala. Culmea, acesta a fost adoptat, dar nu a intrat inca in vigoare, asa ca Guvernul incearca, probabil, sa repare "greselile" Parlamentului. Legislativul a eliminat acest drept al procurorilor de a solicita informatii companiilor de telefonie, iar competenta a fost atribuita judecatorului de drepturi si libertati (institutie noua, prevazuta in acelasi act normativ). Din acest motiv, Ministerul Justitiei incearca, pe ultima suta de metri, ca prin Legea de punere in aplicare a Codului de Procedura Penala sa dea puteri sporite procurorilor in acest domeniu.
Dreptul procurorilor de a scormoni in viata privata se aplica si suspectilor
Explicatia oferita de Ministerul Justitiei este aproape cinica, sustinand ca intruziunile in viata privata a persoanei sunt minime si, ca atare, nu se justifica reglementarea unor garantii excesive, pentru ca acestea ar avea ca finalitate ingreunarea activitatii de urmarire penala si cresterea volumului de activitate al organelor judiciare.
Redam in continuare textul integral din "expunerea de motive" a Ministerului Justitiei: "Au fost abrogate dispozitiile referitoare la procedura de dispunere a unor masuri restrictive de drepturi, astfel incat masuri precum constatarea unei activitati infractionale, obtinerea listei convorbirilor telefonice, identificarea abonatului, conservarea datelor informatice, ridicarea silita de obiecte si expertiza genetica sa se dispuna in baza dispozitiilor art. 150, art.152, art. 153, art. 154, art. 170 si art. 191 din noul Cod de Procedura Penala, care au fost la randul lor modificate, astfel incat sa poata fi dispuse de procuror, fara a fi necesara aprobarea judecatorului de drepturi si libertati (…). Tehnicile de cercetare presupun intruziuni minime in viata privata a persoanei, astfel incat nu se justifica reglementarea unor garantii excesive care au ca finalitate ingreunarea activitatii de urmarire penala si cresterea volumului de activitate al organelor judiciare. Spre exemplu, in cursul anului 2008 au fost formulate aproximativ 200.000 de solicitari numai pentru obtinerea datelor de trafic de la companii de telefonie, ce se vor traduce intr-un numar similar de dosare transmise de la Politie la Parchet si de aici la instanta in vederea indeplinirii formalitatilor necesare pentru eliberarea autorizatiilor".
Cu alte cuvinte, principalul motiv pentru care s-a decis renuntarea la oferirea unor garantii ale respectarii vietii private este ca ar creste volumul de activitate al instantelor judiciare. Potrivit Codului de Procedura Penala adoptat, dar neintrat inca in vigoare, o astfel de solicitare a procurorului urma sa fie prezentata judecatorului care trebuia sa dea autorizatia. Daca expunerea de motive a Ministerului Justitiei este cinica, proiectul de lege este de-a dreptul periculos, pentru ca acest drept al procurorului de a scormoni in viata privata nu se aplica doar unui inculpat, ci chiar si unui... suspect.
Redam in continuare continutul articolului 153 din proiectul de lege, intitulat "Obtinerea listei convorbirilor telefonice": "Procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate solicita unui furnizor de servicii de telecomunicatii comunicarea listei apelurilor telefonice efectuate si primite de la un anumit post telefonic, in cazul in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe. Masura se dispune de procuror din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda: furnizorul de servicii care este in posesia ori care are sub control datele, numele suspectului sau inculpatului, atunci cand sunt cunoscute, motivarea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), mentionarea obligatiei persoanei sau furnizorului de servicii de a comunica imediat, in conditii de confidentialitate, datele solicitate".
Bomboana pe coliva este pusa de un alt articol, in care se precizeaza ca, "pana la terminarea urmaririi penale, procurorul este obligat sa incunostiinteze, in scris, persoanele fata de care se efectueaza urmarirea penala si ale caror date au fost conservate". Cu alte cuvinte, doar persoanele care au fost urmarite penal vor afla ca s-au cerut date despre ele de la companiile telefonice, nu si persoanele care au fost monitorizate si fata de care nu s-a luat nici o masura procesuala.
Interceptarile telefonice raman in competenta judecatorului
Proiectul de lege mentine competenta judecatorului in a acorda mandatele sau autorizatiile de interceptare a convorbirilor telefonice si de realizare a interceptarilor ambientale. Reamintim faptul ca Parchetul General a cerut si a primit in 2009 si in prima jumatate a anului 2010 peste 4.500 de mandate de interceptare a convorbirilor telefonice. Astfel, in 2009 au fost cerute peste 3.000 de mandate, iar in 2010 aproape 1.500. Potrivit datelor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cele mai multe cereri de mandate de interceptare au fost solicitate in a doua parte a anului trecut. Mai exact, procurorii au cerut si au primit 1.629 de mandate de interceptare, cu aproape 300 mai multe fata de prima jumatate a anului trecut.
Scandal penal cu listing-uri telefonice
Scandalul "DGIPI – Puiu Popoviciu" a atras atentia asupra importantei accesului la listing-uri telefonice, "informatii" extrem de pretioase si cautate pe piata. In aceasta poveste a aparut si numele consulului general de la Milano, Tiberiu Dinu, alaturi de fostul sef al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din Ministerul Internelor, Cornel Serban. DNA a informat ca "in perioada 27 decembrie 2008-12 ianuarie 2009, inculpatul Serban Cornel, folosindu-se de pozitia detinuta si in mod nelegal, a pus la dispozitia unei persoane oficiale (consulul Tiberiu Dinu – n.r.), la solicitarea acesteia, lista detaliata a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic inregistrat la o companie de telefonie mobila. Persoana oficiala care solicitase listing-ul urmarea sa foloseasca acele informatii care nu erau destinate publicitatii la inlaturarea unuia dintre angajatii institutiei pe care o conducea. De asemenea, la solicitarea aceluiasi oficial, Serban Ilie Cornel a facut demersuri pentru identificarea titularului/utilizatorului unui alt post telefonic, care ar fi trimis mesaje de amenintare unui membru al familiei. In schimbul permiterii accesului la aceste informatii, Serban Cornel a primit promisiuni si a beneficiat de sprijinul oficialului, prin intermediul relatiilor acestuia, pentru promovarea in functia de director adjunct al DGIPI".
Cand ar putea intra in vigoare noile coduri
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecatorul Horatius Dumbrava, a declarat, pentru Jurnalul National, ca in momentul de fata se realizeaza studii de impact referitoare la Codul Penal si Codul de Procedura Penala. "Codul de Procedura Penala va intra in vigoare odata cu Codul Penal. Inclusiv clasa politica este de acord cu acest lucru. In momentul de fata, la Ministerul Justitiei se realizeaza studiile de impact. Estimarea noastra, a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru intrarea in vigoare a codurilor este de un an de la finalizarea studiilor de impact.
Si aceasta pentru ca este nevoie atat de o pregatire a magistratilor, cat si de o pregatire logistica. Noi asa vedem lucrurile si speram ca acest calendar al nostru sa coincida si cu cel al clasei politice."
Citește pe Antena3.ro
