x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

500 de milioane de euro, 50 de kilometri de autostradă

0
07 Feb 2011 - 19:50
500 de milioane de euro, 50 de kilometri de autostradă Raul Ştef/Intact Images


În 2007, pentru Ministerul Transporturilor s-a deschis larg uşa către 4,5 mi­li­arde de euro, bani alocaţi Ro­mâ­niei prin Programul Operaţional Sectorial de Transport. Pentru CNADNR, oferta a venit ca de obicei târziu şi pe nepregătite. Dacă din banii eu­ro­peni proiectele merg ca şi unse, în ritm de melc, cu proiectele finanţate din banii noştri, lucrurile arată şi mai bine. Practic, în 2007, compania se lău­da deja cu contractele de milioane de euro demarate pe bani de la stat. CNADNR se antrena încă din 2004 cu milioanele de euro, bani de la bu­get, pentru Autostrada Transilvania. Dincolo de obligaţiile politice ale con­tra­ctului Bechtel, compania s-a do­vedit mai mult decât dornică să îşi in­ves­tească banii în cei 400 de kilometri de autostradă. În şapte ani de contracte semnate cu sârg, din 400 de kilometri au fost inauguraţi în jur de 50. Angajată până peste cap în şan­tierele autostrăzii Braşov – Borş, com­pania a continuat să ignore banii eu­ro­peni şi să apeleze cu încredere la banii din buget. Astfel că, în 2008, CNADNR, total mulţumită de primul con­tract care se desfăşura cu repezi­ciu­ne pe banii noştri, se angaja să mai facă o autostradă din aceeaşi puş­cu­li­ţă. Cum prima experienţă s-a dove­dit extraordinară, în 2008, CNADNR se angaja să facă Bucureşti – Ploieşti tot de la buget.  

Pe banii de la stat, CNADNR cons­­­truieşte de altfel cea mai scumpă au­tostradă din istoria proiectelor de in­frastructură – Autostrada Transilvania. Potrivit documentului semnat în luna august 2010, Ministerul Transporturilor are şi în acest an drept priorităţi cele câteva tronsoane ale autostrăzilor făcute cu banii ro­mâ­nilor. Pentru autostrada construi­tă de Bechtel, CNADNR speră la pro­gre­se pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş. Pentru cea de-a doua au­tostradă, Bucureşti – Ploieşti, se în­trevăd progrese mari din bi­ro­u­ri­le com­paniei, atât pentru porţiunea Bucureşti – Moara Vlăsiei, cât şi pentru Moara Vlăsiei – Ploieşti.

Parte a Autostrăzii Transilvania, sectorul de la Borş şi Suplacu de Bar­cău are o poveste aparte. Deşi are nu­mai 64 de kilometri şi şase ani de la semnarea contractului, porţiunea nu este nici pe departe gata. Potrivit datelor companiei, lucrările se găsesc într-un stadiu fizic de 37%, iar ter­men­ul de finalizare este 2012. Suma prevăzută pentru sectorul din vestul ţării a fost de 245 de milioane de euro!  Pentru cei peste 60 de kilometri de la Borş, numai studiul de fezabilitate a fost schimbat de două ori. Problema este că schimbarea costă de ustură - un viaduct scump, mutări de sonde pe­­troliere, în final în jur de 250 de mi­­lioane de euro peste banii prev­ă­zuţi iniţial. În 2009, Jurnalul Naţional a relatat pe larg modul în care CNADNR, cu o simplă modificare din pix, a mărit semnificativ plăţile pentru tronsonul de la Borş. Practic, pri­mul studiu de fezabilitate ocolea son­dele de petrol de la Suplacu de Barcău şi, implicit, milioanele de euro. Întoarcerea din condei a traseului autostrăzii a făcut ca alte sume ge­­neroase să zboa­re către au­tos­tră­zile ine­xistente ale României.

Întrebarea le­gi­timă este: de ce au pre­ferat au­torităţile să plătească relocarea unor sonde care, în mod normal, puteau fi ocolite şi să adopte o variantă cu mult mai scumpă? Mai departe, Ministerul Transporturilor a reuşit să termine o parte din tronsonul Câmpia Turzii – Cluj Vest, porţiunea până la Gilău. Contractul a fost semnat în 2004, iar lucrările întregului sector au fost evaluate la 343 de milioane de euro. Cei 42 de kilometri, inauguraţi cu mândrie în 2009 de toată floarea cea vestită a Guvernului, au fost urmaţi, un an mai târziu, de ceilalţi 12 kilometri. Emil Boc anunţa atunci cu mândrie că "toamna se numără bobocii". Bobocii s-au dovedit ceva cam scumpi pentru bugetul ţării: 343 de milioane de euro şi 54 de kilometri construiţi. Tot de la buget se lucrează şi pe cei 60 de kilometri dintre Bu­cureşti – Ploieşti ai autostrăzii spre mun­te. Tronsonul a fost împărţit în două bucăţi şi înghite sume gene­roa­se. Între Bucureşti şi Moara Vlăsiei se lu­crează din 2008. Costurile au fost eva­luate la 183 de milioane de euro. Încă din 2006, reactualizarea SF şi de­finitivarea traseului Bucureşti – Moara Vlăsiei, servicii oferite de Search Corporation, erau compensate cu peste 600.000 de euro. Numai la prima mână, pentru consultanţă juridică, CNADNR semna în luna ianuarie a anului 2008 un contract de 4 milioane de euro. Mai de­par­te, tronsonul Moara Vlăsiei – Plo­ieşti, executat tot pe bani de la buget, a fost evaluat la 238 de milioane de euro. Contractul a fost semnat în 2007 şi are termen de finalizare ultima lună a acestui an. În acest mo­ment, lucrările au fost executate într-un procent de 53%. Registrele finan­ci­are al CNADNR ascund însă aur curat. Practic, actele adiţionale sunt cele care au crescut cu mult mai mult cos­turile estimate iniţial. Pentru nu­mai o parte din tronsonul spre Bra­şov, modificările de soluţii au costat aproape 76 de milioane de euro!

Concesiunea, o afacere cu multe zerouri
Dacă sectorul dintre Bucureşti şi Ploieşti al autostrăzii spre Braşov se construieşte cu bani de la buget, pentru celelalte porţiuni, Ministerul Transporturilor s-a gândit să încerce o concesiune. În 2010, contractul pentru tronsonul Comarnic – Braşov se termina însă chiar înainte de a începe. Vorbim despre primul contract de concesiune din istoria nescrisă a au­tos­tr­ă­zi­lor româneşti. Doi ani s-a străduit statul român, prin CNADNR, să pună pe roate această înţelegere. Contractul trebuia alocat în acest an, după lupte grele, firmelor preferate de Ministerul Transporturilor, Vinci şi Aktor. În­ţe­le­gerea a căzut însă la scurt timp. Surse din companie vorbesc despre co­mi­sioane de 1,7% din valoarea proiectului – aproximativ 2 miliarde de euro, în­casate de oamenii de la butoane din CNADNR. Final de afacere – doi ani de consultanţă, comisioane şi înţelegeri – zero kilometri de autostradă. Licitaţia s-a târguit încă din 2008, de pe vremea fostului director al companiei, Dorin Debucean. Favoriţii, cei de la Vinci şi Aktor, promiteau să ne dea la cheie în patru ani de la începerea lucrărilor, cu finanţare obţinută de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cei 58 de kilometri spre munte. În schimb, statul român concesiona pe 25 de ani o au­tos­tradă pentru un trafic evaluat la 60.000 de maşini pe zi. Un profit de 180 de milioane pe an pentru asociere, astfel că, din punct de vedere economic, afacerea era tentantă pentru constructor. La scurt timp însă, CNADNR şi-a adus aminte că finanţarea promisă de Aktor – Vinci de la BERD contravine contractului de concesiune semnat cu consorţiul şi, mai mult, de­za­vantajează statul român. Surse din Ministerul Transporturilor vorbesc despre faptul că Radu Berceanu, fostul ministru al Transporturilor, a fost intimidat de repercusiunile pe care le-ar fi adus cerinţele asocierii: concesiune pe 25 de ani şi bani de la buget. Practic, aceştia au venit cu cereri de garanţii de la statul român, garanţii uriaşe care ar fi atras rapid atenţia ins­ti­tuţiilor de profil. Imediat partea franceză a asocierii a rupt contractul cu Aktor. În acest moment, licitaţia, care a fost tergiversată, trebuie reluată.
Citeşte mai multe despre:   mişcarea de rezistenţă,   aici sunt banii dvs!

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei

Post de ministru cumpărat de la partid cu 1,4 milioane de lei
Galerie Foto Parchetul General, prin Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost sesizat, săptămâna trecută, cu o plângere penală, vizând posibile infracțiuni de spălare a banior și fals în declarații,...

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...
Serviciul de email marketing furnizat de