Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii, care a publicat, pe SICAP, săptămâna aceasta, încheierea unui contract pentru realizarea unei noi strategii de comunicare a sistemului judiciar, însă afacerea a fost parafată în luna iunie a anului trecut. În totală antiteză, Primăria Capitalei, prin intermediul Companiei Eco Igienizare București SA, a cumpărat, la finalul lunii august, curse pentru șoareci și șobolani, cu mai bine de un an și patru luni întârziere față de momentul la care licitația a fost anunțată. Iar Primăria Municipiului Cluj-Napoca, la conducerea căreia se află Emil Boc, unul dintre cei mai importanți susținători ai actualului premier, Florin Cîțu, pentru șefia Partidului Național Liberal, își dotează polițiștii locali, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, cu uniforme noi. Cumpărate de la același furnizor, de fiecare dată.
Prima instituție la care vom face referire este Consiliul Superior al Magistraturii, care, la mai bine de un an de la atribuirea unui contract finanțat din fonduri europene, a găsit de cuviință să publice anunțul de atribuire pe portalul specializat SICAP. Este vorba despre contractarea unor servicii de elaborare a unei strategii de comunicare.
CSM anunța încă din 8 august 2019 că dorește să realizeze, prin intermediul unei companii specializate, „analiza modalității și mijloacelor de comunicare publică actuale la nivelul sistemului judiciar (cine, ce atribuții are, cum procedează - ce mijloace și canale utilizează, ce nivel de pregătire are în domeniu), în vederea fundamentării unei noi strategii de comunicare”. De asemenea, contractul anunțat mai consta în furnizarea de specialiști pentru trei workshop-uri, trei conferințe și 36 de acțiuni de vizibilitate a proiectului, de pregătire profesională și activități de diseminare a strategiei de comunicare.
Printr-un anunț de atribuire publicat pe SICAP la data de 15 septembrie 2021, adică ieri, Consiliul Superior al Magistraturii face precizarea că a finalizat licitația și că a atribuit acest contract în data de… 3 iunie 2020. Este vorba despre contractul nr. 2085/7610/2017/2020, încheiat cu compania BDR Associates Communications Group SRL, la o valoare de 1.820.875 de lei fără TVA, respectiv de 2.166.841,25 lei cu TVA inclusă.
Aflăm că acest contract face parte din proiectul „Transparență, accesibilitate și educație juridică, prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), din 5 septembrie 2018. Locul principal de derulare a contractului este chiar sediul CSM, din Calea Plevnei, sector 6, București.
Citește pe Antena3.ro
Proiect inițiat încă din anul 2018
Potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, compania contractată de CSM pentru acest proiect, SC BDR Associates Communication Group SRL, avea, conform unei încheieri din 16 februarie anul curent, trei asociați persoane fizice. Este vorba despre Cătălina Rousseau, cu 70,5% din capitalul social, despre Ileana Alexandra Mihăilescu, cu 14,75 la sută din capitalul social, și despre Tudor Cătălin Stan, cu 14,45 la sută din capitalul social.
În această primăvară, „Jurnalul” a scris despre acest proiect al Consiliului Superior al Magistraturii, demarat încă din anul 2018. Arătam atunci că beneficiarul principal al proiectului este CSM, iar partenerii săi sunt Școala Națională de Grefieri, Inspecția Judiciară, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Justiției. Programul a demarat în data de 15 septembrie 2018 și urma să se deruleze pe o perioadă de 36 de luni. Valoarea totală a proiectului care face obiectul contractului de finanțare este de 29.667.068 lei, din care 24.915.549,65 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European, iar 4.751.518,35 lei reprezintă cofinanțarea beneficiarului și a partenerilor.
CSM a mai contractat servicii de organizare de evenimente și de furnizare de materiale promoționale, în valoare de 2.504.119 lei, de la SC Dal Travel SRL, dar și servicii de editare a materialelor și de tipărire de la Tipografia Prod Com SRL, căreia i-a plătit 1.850.423,82 de lei.
În cadrul proiectului, au fost achitați 45.000 de lei pentru servicii de traducere, iar 93.296 de lei au fost cheltuiți pe studii și consultanță oferite de Wolters Kluwer România SRL. De asemenea, au mai fost contractate servicii de editare, machetare și grafică, în cuantum de 119.900 de lei, de la Tesla Automatic SRL, fiind, totodată, achiziționate echipamente IT în valoare de 1.624.532,07 lei.
Alți 65.000 de lei au fost cheltuiți pe servicii de transport aerian, iar 2.170.679 de lei au reprezentat servicii de consultanță și de elaborare a unor documente, prestate de SC BDR Associates Communication Group SRL.
Afacerea, criticată public de un fost membru al CSM
La acel moment, fostul judecător și membru al CSM, Adrian Toni Neacșu, scria, pe contul său de socializare, în legătură cu aceste achiziții, că actualul Consiliu Superior al Magistraturii anunța „finalizarea unui proiect la fel de lacom cu banii cum erau cele care mă revoltau când eram înăuntru și cărora nu le găseam rostul: Comunicarea publică la nivelul sistemului judiciar. (…) Concret, pentru 6 milioane de euro ne-am ales cu actualizarea unui Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media, un Ghid de bune practici bune cu celelalte profesii juridice, în special avocaţii (…) și un Îndrumar cuprinzând linii directoare pentru utilizarea de către magistraţi și instituţiile din sistemul judiciar a spaţiului social media/ platforme on-line (adică Facebook)”. „Realitatea e că instanțele și parchetele comunică la fel de prost ca acum doi ani, că relația judecători-avocați este mai proastă ca niciodată și că magistrații activiști se penibilizează la fel ca acum doi ani pe Facebook, ba chiar au trecut între timp și pe Tik Tok”, a conchis avocatul.
Primăria Capitalei, prin compania specializată, a cumpărat stații de intoxicare pentru rozătoare abia în august 2021
Dacă în cazul CSM anunțul privind finalizarea unei achiziții publice a fost făcut, oficial, după mai bine de un an de la încheierea contractului, în cazul Primăriei Generale a Capitalei, lucrurile stau exact pe dos. Și asta, într-unul dintre cele mai sensibile subiecte cu care se confruntă bucureștenii în anul 2021 – invazia de șobolani.
În 2020, vechea administrație a aprobat Planul unitar de acțiune pentru deratizare și dezinsecție, aferent anului trecut. Iar, în data de 8 aprilie 2020, prin Compania Municipală Eco Igienizare București SA, a scos la licitație un contract, în vederea achiziției unor așa-numite stații de intoxicare pentru șoareci și șobolani. Concret, era vizată achiziția a 350.000 de bucăți de stații de intoxicare din plastic, pentru uz extern, și a altor 200.000 de bucăți de stații de intoxicare din carton ondulat sau din plastic ondulat, pentru uz intern.
De la momentul scoaterii la licitație a acestui contract, a trecut mai bine de un an și patru luni de zile până când aceste stații să și fie achiziționate. Asta, în ciuda faptului că fenomenul înmulțirii șobolanilor în Capitală a luat o amploare fără precedent. Cu atât mai mult cu cât, în Caietul de Sarcini întocmit la începutul anului trecut, se arăta că Eco Igienizare București SA, înființată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 139/2016, avea exact obiectul de a presta servicii de calitate la prețuri competitive, în vederea acoperirii nevoilor generate șe segmental de deratizare, dezinsecție și dezinfecție pentru municipiul București. „În vederea desfășurării în bune condiții a activităților specifice, Compania Municipală Eco Igienizare București SA intenționează să achiziționeze, în funcție de necesități, conform Planului unitar de acțiune pentru deratizare și dezinsecție 2020, stații de intoxicare pentru rozătoare (șoareci și șobolani), conform prezentului caiet de sarcini”, se arată în documentul citat.
Contractele subsecvente, mai mari decât acordul-cadru
Ei bine, în data de 16 august, conform unui anunț publicat pe SICAP de autoritatea contractantă, Societatea Municipală Eco Igienizare București SA a încheiat două acorduri-cadru, fiecare aferent tipului de stație de intoxicare a șobolanilor vizat (de interior, respectiv de exterior). Primul acord-cadru, care se referă la cele de uz extern, a fost atribuit companiilor SC Hyper BNDF SRL și SC Axiven Pest Control SRL, pentru un cost total de 240.000 de lei fără TVA (285.600 de lei cu TVA inclusă).
Pentru ca, în aceeași zi, pentru acest lot, să fie încheiat și primul contract subsecvent, atribuit SC Hyper BNDF SRL, pentru 227.500 de lei fără TVA (270.725 de lei cu TVA inclusă). Iar, în ultima zi a lunii august, pe 31, aceeași societate să mai primească un al doilea contract subsecvent, în valoare de încă 227.500 de lei fără TVA (270.725 de lei cu TVA inclusă).
Mai departe, tot în 16 august, Compania Municipală Eco Igienizare București SA a atribuit și acordul-cadru aferent achiziției stațiilor de intoxicare a rozătoarelor, pentru uz interior. De această dată, valoarea lotului s-a ridicat la 3.745.000 de lei fără TVA (4.456.550 de lei cu TVA inclusă). Aceleași două companii și-au adjudecat și acest lot. Iar, tot în 16 august, a fost încheiat și primul contract subsecvent, de data aceasta cu SC Axiven Pest Control SRL, pentru suma de 220.000 de lei fără TVA (261.800 de lei cu TVA inclusă).
Conform Registrului Comerțului, Sc Hyper BNDF SRL îi are ca unic asociat pe Bogdan Alexandru Gavra, în timp ce Sc Axiven Pest Control SRL este deținută de cetățenii greci Spyros Angelos Spilotis și Ioannis Dionyspos Papadatos.
Achiziția acestor stații de intoxicare a fost făcută după ce, la sfârșitul lunii iulie, un bărbat din Capitală a ajuns la Institutul de Boli Infecţioase muşcat de un şobolan. El se afla pe o stradă din centrul Capitalei. I-a fost administrat tratament şi vaccin antirabic. Primăria Capitalei preciza, în urma acestui incident, că „tratamentele de deratizare sunt în plină desfășurare pe spațiile verzi din proprietatea PMB, în spațiile exterioare ale cimitirelor aparținând Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU), în subsolurile blocurilor de locuințe, dar și în subsolurile tehnice ale instituțiilor din subordinea PMB (respectiv spitale aflate în administrarea ASSMB, teatre, biblioteci municipale, muzee, Arena Națională). Substanțele folosite sunt: Agrorat Vaxblocks (pentru subsoluri și rețele de termoficare) și Racumin Paste (în stațiile de intoxicare amplasate la exterior)”.
La Cluj-Napoca, Poliția Locală își schimbă uniformele o dată la doi-trei ani
În tot acest timp, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a cumpărat, pentru a treia oară în cinci ani, uniforme pentru Poliția Locală. În data de 9 septembrie, instituția condusă de Emil Boc a atribuit, prin licitație deschisă, un contract în valoare de 2.039.824 de lei fără TVA (2.427.390,56 de lei cu TVA inclusă), pentru livrarea de astfel de uniforme. Contractul are o valabilitate de doi ani, iar firma care și-a adjudecat contractul se numește SC Giordanu Shoes TGM SRL, din Pitești, județul Argeș. Compania este deținută de omul de afaceri George Marian Tache și nu se află la primul business de acest tip încheiat cu primăria lui Emil Boc.
Spre exemplu, în data de 9 noiembrie 2016, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a mai făcut o achiziţie asemănătoare. Este vorba despre echiparea polițiştilor locali aflați în subordinea primarului cu uniforme noi. Autoritatea contractantă era dispusă să plătească 1.384.167 de lei fără TVA pentru achiziția de uniforme de serviciu pentru Poliția Locală a Municipiului Cluj-Napoca. În final, în urma ofertei societății argeşene, primăria lui Boc a încheiat un contract mai avantajos, adică de „doar” 1.092.063 lei fără TVA.
La nivelul Serviciului Poliției Locale a Municipiului Cluj-Napoca, existau, la acel moment, 209 angajați, din care doar 149 reprezinta personal operativ care acționează în teren. La un calcul simplu, putem observa că, pentru echiparea cu uniforme noi a fiecăruia dintre cei 209 salariați, Primăria a cheltuit 5.225,2 lei fără TVA, adică aproximativ 1.200 de euro, fără TVA, de om.
Iar, în luna mai a anului 2019, Primăria Cluj-Napoca a atribuit licitația „Uniforme de serviciu pentru Politia Locala Cluj-Napoca” aceleiași firme Giordanu Shoes TGM SRL din Argeș, în valoare de 2 milioane de lei.
