Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La nici două luni după ce fostul procuror general Augustin Lazăr a fost scos la pensie, cu un venit de lux, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a demarat un proiect de achizţii, vizând dotarea instituţiei cu mijloace tehnice şi informatice capabile să “spargă” orice dispozitiv IT fix sau mobil, să extragă toate datele, parolele, fişierele sau conversaţiile de pe reţelele de socializare sau din alte aplicaţii de comunicare electronică. Practic, procurorii urmează să intre în posesia unor aplicaţii capabile să pătrundă în orice tip de telefon, indiferent de marcă, în orice tip de sistem de operare, într-un timp relativ scurt. Motivaţia pentru implementarea acestui proiect este că, în prezent, o percheziţie informatică durează chiar şi până la doi ani, iar durata arestului preventiv pentru cei pe care îi anchetează nu poate depăşi termenul de şase luni. Anterior achiziţiei soluţiilor tehnice, Parchetul lui Lazăr scotea la licitaţie un alt contract pentru cumpărarea dispozitivelor pe care să fie rulate aceste softuri. Ambele achiziţii se află în proces de desfăşurare. La rândul ei, DNA achiziţionează servicii de actualizare informatică, dar şi maşini de teren. În acest sens, cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale, sistemul se “blindează” pentru a putea fi mult mai eficient decât în anii electorali precedenţi.
Pe data de 13 iunie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ridicat pe SICAP (fostul SEAP – sistemul electronic al achiziţiilor publice) un anunţ de participare prin intermediul căruia îşi face cunoscută intenţia de a achiziţiona, prin licitaţie deschisă, un pachet de aplicaţii licenţiate, denumite “software generalizat”, în cadrul unui proiect intitulat “întărirea capacităţii Ministerului Public de punere în executare a unor proceduri probatorii privind percheziţiile infomatice”. Din anunţul respectiv rezultă că Parchetul General vrea să cumpere şi să se doteze cu aplicaţii informatice specializate necesare în bune condiţii a activităţii de percheziţionare a sistemelor informatice şi a constatărilor operate asupra dispozitivelor informatice verificate în cadrul investigaţiilor derulate de procurori.
Concret, la sediul Parchetului General urmează să ajungă 52 de licenţe aferente soft specializat pentru analiza datelor i2 Analyst’s Notebook Concurrent User, 52 licenţe pentru analiza datelor informatice i2 Base Concurrent User şi două licenţe pentru analiza datelor informatice i2 Analyst’s Notebook Connector for ESRI.
La acestea se adaugă 5 licenţe pentru un soft specializat în percheziţia informatică a computerelor şi dispozitivelor mobile de tip Magner Axiom Computer, 5 licenţe pentru soft specializat în percheziţia informatică a dispozitivelor mobile şi a cartelelor SIM tip Oxygen Forensic Detective şi alte 46 de licenţe pentru un soft specializat care vizează percheziţia informatică a aplicaţiilor şi datelor informatice EnCase, la care se adaugă 36 licenţe aferente unui soft specializat pentru percheziţiile informatice ale dispozitivelor mobile şi cartelele SIM tip Cellerbrite 4PC Ultimate.
Softul spion trebuie să detecteze alte programe spion instalate
Citește pe Antena3.ro
Trecând peste detaliile de ordin tehnic ale fiecărei aplicaţii licenţiate care urmează să intre în posesia procurorilor de la Parchetul General, descrise în cuprinsul caietului de sarcini ce stă la baza acestei achiziţii, două tipuri de softuri atrag în mod deosebit atenţia şi vizează capacitatea programelor de a sparge orice fel de telefon mobil inteligent sau laptop.
Astfel, una dintre aplicaţiile vizate trebuie să fie optimizată pentru colectarea şi analiza probelor digitate de pe terminalele mobile şi care să asigure extracţia datelor de interes cel puţin de pe modelele LG, Motorola, Samsung, MTK şi dispozitivele SPD, oferind în acelaşi timp informaţii despre terminalul mobil, cum ar fi modelul, seria constructivă, sistemul de operare, precum şi despre cartela SIM. De asemenea, aplicaţia trebuie să reprezinte o soluţie de analiză completă care să poată fi utilizată în investigaţii şi care să ofere extragerea datelor de pe sistemele de operare Android, iOS, Windows, BlackBerry, Boda sau Symbion. Mai departe, aplicaţia va permite agregarea contactelor obţinute din surse diferite, cum ar fi agenda, logurile de apel, mesaje şi baze de date ale reţelelor sociale Messenger, Web Browser şi aplicaţii multimedia, inclusiv din fişierele de back-up.
Însă aplicaţia respectivă urmează să extragă date şi va decripta, prin metode de brute-force, informaţiile existente în Telegram, iCloud, Google, Microsoft, Huawei, Samsung, WhatsApp, Facebook, Twitter sau Instagram.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Conform caietului de sarcini, aceeaşi aplicaţie trebuie să poată prezenta, într-o secţiune separată, parolele extrase din terminalele mobile ce utilizează sistemele de operare iOS, Android sau Windows şi să poată realiza sumarizarea datelor şi prezentarea acestora în mod cronologic. Sunt vizate calendarul, mesajele, apelurile, Web-Chache, conexiunile web, fişierele de tip imagine şi fişierele de tip video.
Spectaculos este faptul că Parchetul General vrea ca toate aceste operaţiuni de spionare şi de violare a unor dispozitive mobile să fie făcute într-un mod total conspirat. În acest sens, una dintre cerinţele obligatorii pentru ca această aplicaţie informatică să intre în posesia Parchetului fiind aceea a capabilităţii de a identifica alte aplicaţii de tip spyware (spion) instalate pe terminalele mobile cu sisteme de operare Android sau iOS.
O altă aplicaţie trebuie să “violeze” orice tip de dispozitiv mobil
Descrierea caracteristicilor de mai sus reprezintă doar una dintre aplicaţiile ce urmează să fie achiziţionate de procuratură. Pe lângă aceasta, o altă aplicaţie ce urmează să fie cumpărată vizează capacitatea de a sparge orice dispozitiv mobil, indiferent de marcă şi de sistemul de operare. În caietul de sarcini sunt menţionate toate modelele vizate, ce pot ajunge, într-un fel sau altul, să fie supuse unei percheziţii informatice. Este vorba despre dispozitive mobile marca Acer, Alcatel, Amazon, Amoi, Apple, Archas, Asus, Blu, BlackBerry, CodPad, Dell, Dapod, Doro, Fly, Garmin, GeeksPhone, Lanix, Lenovo, LG, Meiu, Qtek, T-Mobile, Haier, Huawei, K-Touch, Kiocera, Pantech, Phillips, SFR, Sagem, Samsung, Motorola, MyPone, Navitel, Nokia, Sanyo, Sharp, Sonny, TomTom, Toshiba, Turckcell, Vertu, Viewsonic, Vodafone sau ZTE.
Toate aceste aplicaţii urmează să aibă drept beneficiari Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Motivaţie incredibilă: Percheziţia durează mai mult decât poate fi arestat un suspect
Parchetul General a scos la licitaţie acest set de cumpărături, pe care le va plăti din fonduri comunitare, prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă - POCA. Suma estimată de autoritatea contractantă pentru această operaţiune se ridică la 7.597.650 de lei fără TVA, adică 9.041.203.5 lei cu TVA inclus. Modul de atribuire a contractului vizează cel mai bun raport calitate-preţ, în care preţul cel mai scăzut reprezintă o pondere de 80 la sută din punctaj, după care 20% din punctaj reprezintă componenta tehnică. Ziua deschiderii ofertelor a fost stabilită pentru 22 iulie 2019, iar din echipa care se ocupă de această achiziţie se numără actualul procuror general interimar Bogdan Licu, dar şi fosta adjunctă a lui Lazăr, apropiata Laurei Codruţa Kovesi, Laura Oprean.
În ceea ce priveşte motivaţia oficială pentru care PÎCCJ face o astfel de achiziţie, ea ar fi necesară “pentru dotarea echipamentelor informatice folosite de specialiştii formaţi profesional în domeniul percheziţiilor informatice, în vederea reducerii substanţiale a duratei medii de analiză a unui dispozitiv informatic. În prezent, durata medie a unui dispozitiv informatic ridicat în cadrul unei percheziţii informatice se situează între două luni şi doi ani. În consecinţă, urmărirea penală se prelungeşte în mod nejustificat, prejudiciind activitatea procurorilor şi favorizând dispariţia inculpaţilor sau a suspecţilor în cauze, care nu pot fi reţinuţi mai mult de şase luni”, conform caietului de sarcini.
Aşa cum rezultă din această descriere a motivaţiei, softurile licenţiate urmează să fie instalate pe anumite dispozitive. Dispozitive pentru care Parchetul General a declanşat, în 1 februarie 2019, o altă procedură de achiziţie publică, suma scoasă din buget fiind de 3.001.537 de lei cu TVA incluă. Este vorba, printre altele, şi de dispozitive de duplicare-clonare a unor discuri amovibile, cu funcţii accelerate de clonare, precum şi sisteme informatice şi de reţea de mare capacitate. Şi această achiziţie se află în curs de desfăşurare.
DNA dublează. Îşi reface softurile şi se dotează cu maşini 4X4
Şi nu doar Parchetul General se upgradează cu astfel de sisteme de spionare. În 10 aprilie 2019, când, încă, la PÎCCJ se afla Augustin Lazăr, Direcţia Naţională Anticoruţie a publicat un anunţ prin care îşi face cunoscută intenţia de a achiziţiona servicii de actualizare informatică şi suport tehnic pentru aparatura IT instalată la sediul DNA Central. Preţul oferit este de 1.198.437,1 lei cu TVA inclus.
De remarcat este că, deşi ziua limită pentru finalizarea acestei achiziţii era 22 mai 2019, până în prezent licitaţia nu a fost atribuită. Printre cei responsabili cu derularea procedurii, conform documentaţiei oficiale, se numără Marius Iacob, deşi acesta nu mai poate activa în cadrul DNA, precum şi interimarul Călin Nistor.
În schimb, în 18 aprilie 2019, Direcţia Naţională Anticorupţie a demarat o altă procedură de achiziţie. Procurorii conduşi, până în vara trecută, de Kovesi vor să cumpere zece autoturisme SUV, obligatoriu fabricate anul acesta, cu o capacitate cilindrică de minimum 1.500 centimetri cubi, pe benzină, cu o putere minimă de 100 de cai-putere, Euro 6, cutie de viteze manuală, tracţiune 4X4 şi să fie prevăzute cu cinci uşi. Suma pe care DNA este dispusă să o cheltuie pentru aceste maşini se ridică la 809.200 de lei cu TVA. Şi această achiziţie este în curs de derulare.
Un amănunt interesant al acestor cumpărături este acela că nici DNA, nici PÎCCJ nu au mai făcut, în ultimul an, dacă nu şi mai bine, achiziţii informatice şi, în niciun caz, achiziţii care să vizeze soft de spargere a unor dispozitive informatice. Momentul ales coincide cu debutul campaniilor electorale pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an, dar şi al campaniilor aferente alegerilor locale şi parlamentare de anul viitor.
Pachetul de softuri licenţiate ce urmează să fie achiziţionat cuprinde două aplicaţii capabile să pătrundă în telefoanele mobile, să acceseze conversaţii, apeluri, fişiere video sau imagini, dar să listeze şi toate parolele din respectivul dispozitiv.
Parchetul General şi DNA derulează, în această perioadă, achiziţii în valoare de peste 14,05 milioane de lei cu TVA pentru această operaţiune de “eficientizare” a activităţii de urmărire penală.
