Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anume, organizarea a două referendumuri pentru revizuirea Constituției: unul pentru definirea familiei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, iar al doilea pentru introducerea în Legea Fundamentală a dreptului de a plăti cu bani cash. În februarie, partidul condus de George Simion a reluat această temă, anunțând că a demarat procedura de strângere de semnături. Numai că timpul rămas până la alegerile din luna iunie face imposibilă organizarea unui astfel de referendum odată cu europarlamentarele și cu localele. După alegeri, urmează vacanța parlamentară, până în septembrie, când vor avea loc cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, timp, de asemenea, insuficient pentru organizarea referendumului. Iar până la alegerile parlamentare din noiembrie ar mai rămâne doar o lună la dispoziție.
Claudiu Târziu, vicepreședintele partidului, anunța, în 10 octombrie 2023, că formațiunea pe care o conduce va demara o campanie de strângere de semnături pentru ca, la unul dintre cele patru scrutinuri de alegeri de anul acesta, să se organizeze și consultări populare la nivel național pe două teme de interes major.
Prima temă se referă la refacerea referendumului pentru familie, în sensul introducerii în Constituția României a termenului de familie, ca fiind definit prin unirea dintre un bărbat și o femeie. A doua temă promisă de liderul AUR este revizuirea Constituției, în sensul introducerii în Legea Fundamentală a dreptului cetățenilor de a face plăți cu bani cash.
În prezent, ne aflăm în precampania electorală pentru primele două rânduri de alegeri, iar referendumul sau referendumurile promise sunt departe de a deveni deziderate respectate de către formațiunea AUR. Iar șansele ca promisiunea să fie dusă până la capăt sunt, practic, nule. Pentru a înțelege de ce, este suficient a se citi legislația în domeniu. Constituția României prevede, la articolul 150, că revizuirea Constituției poate fi inițiată de președintele României, la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
Procedura legislativă
Legea Fundamentală prevede că cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare dintre aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin câte 20.000 de semnături în scopul acestei inițiative. După care proiectul sau propunerea de revizuire trebuie să fie adoptată de către Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, trebuie să hotărască, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul total al deputaților și senatorilor.
Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la adoptarea proiectului sau a propunerii de revizuire.
Abia în februarie ar fi demarat campania de strângere a semnăturilor
Curtea Constituțională verifică, la rândul ei, atât îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, dar veghează, pe de altă parte, la respectarea procedurii pentru organizarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia.
Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la întrebarea: „Sunteți de acord cu legea de revizuire a Constituției în forma adoptată de Parlament?”. Rezultatul referendumului se stabilește în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate în întreaga țară. Pentru a fi validat referendumul, trebuie să se prezinte la urne cel puțin 30% din alegătorii înscriși în listele electorale, iar pentru a fi validată opțiunea „DA”, trebuie ca aceasta să fie exprimată de către cel puțin 25 la sută din cei înscriși în listele electorale.
AUR a revenit, recent, asupra acestor teme, anunțând, la începutul lunii februarie, că strânge semnăturile necesare cu ajutorul a două ONG-uri. Este vorba despre Alianța Familiilor din România și despre Fundația pentru Românii de Pretutindeni. Prima inițiativă de revizuire vizează forma articolului 49 alineat 1 din Constituție, în sensul înlocuirii termenului „soți” cu sintagma „un bărbat și o femeie”, atunci când este definită familia. A doua temă este introducerea în Constituție a dreptului de a plăti cu numerar.
Reamintim că la referendumul pentru familie din anul 2018, Coaliția pentru Familie a strâns, încă din 2016, peste 3 milioane de semnături, însă referendumul a fost organizat abia doi ani mai târziu. AUR s-a apucat, concret, să strângă semnăturile pentru cele două referendumuri de revizuire a Constituției abia luna trecută. Alegerile europarlamentare, comasate cu cele locale, au loc pe data de 9 iunie 2024, adică peste aproximativ trei luni. Ar trebui, așadar, ca în maximum o lună, să fie strânse cele 500.000 de semnături. Dacă se strâng și se validează semnăturile, trebuie redactat un proiect de lege pentru revizuirea Constituției, care să fie asumat de un parlamentar sau de un grup parlamentar. Urmează, apoi, procedurile de dezbatere în comisiile de specialitate ale celor două Camere, avizele, votul în Plenul fiecărei Camere și trimiterea la promulgare, toate având termen încă o lună. Tot în această lună, legea trebuie să fie verificată de Curtea Constituțională, promulgată, după care, imediat, Guvernul ar trebui să adopte hotărârea de organizare a acestui referendum, să aloce bugetul necesar și să asigure logistica. Biroul Electoral Central trebuie, la rândul său, organizat și pentru acest referendum, după care, în următoarele 30 de zile, dar nu mai târziu de data de 9 iunie, referendumul trebuie să aibă loc efectiv.
Două luni de vacanță la Parlament, după care urmează, aproape imediat, prezidențialele
Se poate observa, așadar, că este imposibilă organizarea acestui referendum odată cu alegerile comasate din iunie, din punct de vedere pragmatic. Politic, este și mai greu, AUR, care este singura formațiune ce a anunțat susținerea unui asemenea demers, având, în acest moment, în Parlament 45 de aleși, dintr-un total de 446 de senatori și deputați.
De altfel, este la fel de puțin probabil ca referendumul să poată fi organizat odată cu alegerile prezidențiale. Procesul tehnic descris mai sus ar trebui să fie finalizat până la 30 iunie 2024, deoarece, de la data de 1 iulie 2024, se intră în vacanță parlamentară și în vacanță judecătorească. Pentru a trece inițiativa, parlamentarii ar trebui să fie chemați din vacanță, în câte o sesiune extraordinară a Camerei Deputaților și Senatului. Și judecători CCR ar trebui să vină la serviciu din concediu.
Astfel încât, cel mai probabil, în acest scenariu, lucrurile ar putea să fie amânate până după data de 1 septembrie, când începe noua sesiune parlamentară. Numai că alegerile prezidențiale vor avea loc pe data de 15 septembrie (turul I) și pe 22 septembrie 2024 (turul II). Ceea ce anulează orice șansă ca referendumul să poată fi organizat odată cu alegerile prezidențiale. Alegerile parlamentare au loc două luni mai târziu, în noiembrie.
